Prefectura Dolj a demarat luna trecută procedura de achiziţie pentru „Serviciul de elaborare a unei documentaţii tehnico-economice, faza Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii (D.A.L.I) necesară accesării fondurilor pentru realizarea obiectivului de investiţii «Consolidare, reabilitare, modernizare şi eficientizare energetică a clădirii Palatului Administrativ al judeţului Dolj, monument istoric de interes naţional», cu finanţare din fondurile Europene aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”. Potrivit anunţurilor postate în sistemul electronic de achiziţii publice, licitaţia se află la această oră în stadiul evaluării finale a ofertelor. Surse din mediul administrativ susţin că firma câştigătoare a fost deja desemnată, procedura fiind acum în termenele de informare a participanţilor şi de aşteptare a eventualelor contestaţii.
Proiect de 34 de milioane de lei
Nu mai puţin de trei firme sau asocieri de firme s-au arătat interesate de contractul scos pe piaţă de instituţia prefectului de Dolj, suma pusă la bătaie pentru acest contract fiind de 776.000 de lei. Ofertantul declarat câştigător are apoi la dispoziţie 90 de zile de la semnarea contractului pentru finalizarea documentaţiei solicitate de prefectură. Ulterior ar urma să fie parcurse şi celelalte etape, respectiv elaborarea proiectului tehnic, respectiv execuţia propriu-zisă, pentru care trebuie, din nou, organizate licitaţii. Reprezentanţii prefecturii sunt ţinuţi să se încadreze în parametrii contractului de finanţare semnat cu autorităţile centrale la sfârşitul lunii octombrie, care prevăd o durată de 36 de luni calendaristice pentru finalizarea întregului proces. „Clădirea va suporta lucrări de consolidare seismică şi de reabilitare energetică. Valoarea totală a proiectului este de 34.829.973,13 lei, fără TVA, bani alocaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ministerul Afacerilor Interne s-a angajat să asigure fondurile necesare pentru toate cheltuielile neeligibile ale proiectului”, afirma, la vremea respectivă, prefectul de Dolj, Dan Diaconu.
Prefectura – periculoasă, dar nu prăbuşibilă
Potrivit evaluărilor făcute de reprezentanţii prefecturii, clădirea Palatului Administrativ, care găzduieşte, pe lângă Prefectură şi Consiliul Judeţean Dolj, e puţin probabil să se prăbuşească la un nou cutremur, dar necesită lucrări serioase de consolidare şi reabilitare pentru a nu pune în pericol siguranţa ocupanţilor, dar şi pentru a deveni mai atractivă ca imobil de patrimoniu. „Pe baza rezultatelor evaluării calitative şi prin calcul, structura de rezistenţă a clădirii se încadrează în clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limită Ultime, care pune în pericol siguranţa utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parţială este puţin probabilă. Pentru valorificarea durabilă a acestui monument istoric şi a potenţialului său este necesară consolidarea sa, precum şi modernizarea sa care să rezoneze cu valenţele sale istorice şi arhitecturale, prin care să maximizeze interesul publicului larg”, se arată în documentaţia postată în sistemul electronic de achiziţii publice. Potrivit acesteia, pentru asigurarea rezistenţei, stabilităţii şi siguranţei în exploatare sunt necesare măsuri de intervenţie asupra clădirii, pentru consolidarea structurii de rezistenţă şi îmbunătăţirea alcătuirii şi conformării acestora, pentru remedierea defectelor şi avariilor constatate, cât şi pentru îndepărtarea unora din cauzele care au dus la degradarea clădirii, cât şi lucrări de construcţii pentru reabilitare, modernizare, şi eficientizare energetică. „Obiectivele de performanţă stabilite: siguranţa vieţii şi limitarea degradărilor. Obiectivul de bază, siguranţa vieţii are în vedere, în principal: limitarea substanţială a deformaţiei structurale faţă de deformaţia la care intervine prăbuşirea, pentru ca vieţile oamenilor să fie protejate; limitarea degradărilor până la un nivel la care construcţia rămâne reparabilă în condiţii economice; asigurarea căilor de ieşire din clădire; prevenirea accidentării sau pierderii vieţii oamenilor din cauza desprinderii şi prăbuşirii unor componente nestructurale (pereţi despărţitori, cornişe, atice, geamuri sau panouri opace ale faţadelor etc.)”, se arată în documentaţia de atribuire.