S-a semnalizat astfel că la şedinţa din ianuarie viitor ar putea urma o nouă majorare de 0,25 – 0,50 puncte procentuale, în condiţiile în care banca centrală „va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”. Reamintim că ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, în timp ce rata anuală de luna trecută a fost, conform INS, de 15,3%, comparativ cu octombrie 2021. Controlul realizat de Consiliul Concurenţei la cele 10 bănci importante ale căror cotaţii stau la baza calculului indicilor ROBOR a avut ca efect scăderea zilnică a dobânzilor interbancare, care se menţin totuşi la maxime ale ultimilor aproape 13 ani.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut lunea aceasta de la 8,15%, la începutul săptămânii trecute, la 8,0%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât, în aceeaşi perioadă, de la 8,28 la 8,17%, iar indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,44 la 8,36%.
Lunea aceasta, guvernatorul BNR a prezentat Raportul asupra inflaţiei, prilej cu care a declarat că „nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat”. Această afirmaţie exprimă posibilitatea ca acest an să se încheie sub pragul de 4,95 lei.
Euro a început intervalul la 4,8871 lei şi a crescut la jumătatea lui la 4,9052. Lunea aceasta media a urcat de la 4,8902 la 4,8982 lei, când tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,893 – 4,904 lei. După creşterea de la sfârşitul săptămânii trecute la 1,0367 dolari, efect al reducerii inflaţiei din Statele Unite, euro se tranzacţiona lunea aceasta în culoarul 1,0272 – 1,0350 dolari. Media monedei americane a scăzut de la 4,8955 la 4,7588 lei.
Media francului elveţian s-a mişcat între 4,9422 şi 5,0215 lei, iar cea a lirei sterline a scăzut de la 5,6124 la 5,5885 lei, cea de lunea aceasta fiind stabilită la 5,5928 lei.
Finalul epocii „banilor ieftini” aruncaţi „din elicopter” de guverne şi marile bănci centrale a permis criptomonedelor să atingă maxime istorice (bitcoin se apropia de 70.000 dolari). În prezent, s-au volatilizat din piaţă peste 2.000 de miliarde de dolari, iar falimentele s-au înmulţit, ultima „victimă” fiind platforma de tranzacţionare FTX. Joia trecută, bitcoin a atins un minim al ultimilor doi ani de 15.574 dolari şi se tranzacţiona lunea aceasta între 15.804 şi 17.138 dolari, zi în care ether fluctua în culoarul 1.172 – 1.287 dolari.