Disperarea primarului Valerică Pupăză de a închide afacerea cu LIDL şi a încasa milioanele de euro de la concernul german l-a determinat pe acesta să calce în picioare prevederile legale din domeniul urbanismului, în unele cazuri cu largul concurs al unor funcţionari ai statului român. Săptămânile trecute, am adus în atenţia opiniei publice faptul că autorizaţia de construcţie emisă de Consiliul Judeţean Dolj pentru ridicarea centrului logistc LIDL a fost eliberată cu încălcarea flagrantă a Legii 45/1994 privind apărarea naţională a României. Aşa cum era de aşteptat, Ministerul Apărării Naţionale a reacţionat la încălcarea legii şi a solicitat instanţei de judecată sistarea lucrărilor şi anularea autorizaţiei de construcţie pentru halele care se construiesc în prezent pe terenul vândut de familia Pupăză şi firmele lor.
Astăzi, aducem în faţa opiniei publice o altă încălcare a legii în acest caz, faptă care atrage după sine anularea întregului proces de vânzare-cumpărare a terenurilor stăpânite de familia Pupăză. Mai mult decât atât, încălcând cu bună ştiinţă legea, aşa cum vom demonstra în cele ce urmează, membrii familiei Pupăză, proprietarii direcţi sau prin firme controlate de ei a suprafeţelor de teren vândute către LIDL, au încălcat cu bună ştiinţă Codul Penal, fiind pasibili de o condamnare penală dacă autorităţile statului în domeniu vor face abstracţie de reţeaua de relaţii politice pe care „famiglia“ le are în judeţul Dolj şi vor demara cercetările în acest caz.
„Certificatul de urbanism este obligatoriu (…) pentru întocmirea documentaţiei cadastrale de comasare“
În data de 26 iunie 2020, în faţa unui notar public din Bucureşti, Valerică Pupăză, în calitate de proprietar al unor terenuri, şi reprezentanţii LIDL România au încheiat o promisiune de vânzare a terenurilor pe care urma să se construiască centrul logistic amintit mai sus. Sub propria-i semnătură, edilul comunei Cârcea se angajează, conform articolului 6.1.3 din promisiune, că „va obţine, pe cheltuiala sa, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, certificatul de urbanism pentru alipirea imobilului (n.red. a terenului ce urmează a fi vândut) cu imobilele suplimentare (…)“ (vezi facsimil 1). Prin acest document, practic, Pupăză se angajează că, înaintea obţinerii autorizaţiei de construcţie, el va face alipirea parcelelor ce aparţin familiei sale într-un singur teren cu ajutorul unui certificat de urbanism de alipire, aşa cum prevede Legea 350 din 2001 la articolul 29, alineatul 2: „Certificatul de urbanism este obligatoriu (…) pentru întocmirea documentaţiei cadastrale de comasare, respectiv de dezmembrare, a bunurilor imobile în cel puţin 3 parcele“.
Câteva luni mai târziu, în 5 octombrie acelaşi an, Valerică Pupăză, soţia sa, Mihaela Pupăză, fiul, Andrei Pupăză şi socrii Leana şi Aurel Groza, s-au prezentat la un notar public pentru realizarea actului de alipire a celor 26 de parcele de teren pe care urmau să obţină autorizaţia de construcţie a centrului logistic de la Consiliul Judeţean Dolj şi apoi să le vândă LIDL România. Aşa după cum am arătat mai sus, cel puţin Valerică Pupăză avea cunoştinţă de faptul că, pentru încheierea documentaţiei de alipire, avea obligaţia de a obţine un certificat de urbanism pentru alipire pe care să-l prezinte notarului care încheia procesul de comasare a parcelelor. Ei bine, atunci când au semnat documentele de comasare, Pupăză şi ceilalţi vânzători amintiţi mai sus au declarat: „Noi, proprietarii, declarăm că actul de alipire s-a încheiat în baza certificatului de urbanism nr. 299/25.08.2020, eliberat de Consiliul Judeţean Dolj“ (vezi facsimil 2). Adică, toţi vânzătorii susţin că au obţinut certificatul de urbanism de alipire necesar şi obligatoriu în acest caz. Numai că, surpriză, certificatul de urbanism menţionat de membrii clanului Pupăză este, de fapt, certificatul de urbanism eliberat de Consiliul Judeţean Dolj pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie a „centrului logistic, anexe administrative (…)“ şi nicidecum, aşa cum prevede legea, un certificat de urbanism de alipire (vezi facsimil 3).
Comasarea este nulă şi, pe cale de consecinţă, nul este şi actul de vânzare-cumpărare a terenurilor
„Din punctul meu de vedere, este un caz clar de fraudare a legii în domeniul urbanistic. Cei care doreau alipirea terenurilor aveau obligaţia de a obţine un certificat de urbanism de alipire de la autoritatea locală competentă să îl elibereze, în cazul acesta Consiliul Judeţean Dolj. Aşa după cum văd din documentele pe care mi le arătaţi, ei aveau un certificat de urbanism de construire a unor clădiri, nu de alipire! Este o încălcare flagrantă a legii, ceva ce eu nu mi-am imaginat vreodată că s-ar putea întâmpla în aceşti ani în România“, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, unul dintre cadastriştii cu experienţă ai Craiovei. Tot domnia sa ne-a explicat, din punctul său de vedere, ce consecinţe atrage după sine această încălcare a legii: „Practic, din punct de vedere al Legii 350, comasarea este nulă de drept, iar Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj ar trebui sesizat sau să se autosesizeze dacă veţi scrie, şi să solicite anularea comasării pentru că s-a făcut în lipsa deţinerii unui act vital pentru ca acest proces să fie legal: Certificatul de Urbanism pentru Alipire“.
Ce ar însemna anularea actului de alipire a celor 26 de parcele pe care se construieşte, în mod ilegal, centrul logistic al LIDL România? „Anularea actului de vânzare-cumpărare a terenului pentru care alipirea a fost realizată în mod nelegal“, susţine, la rândul său, un notar public craiovean consultat de redactorul Indiscret În Oltenia. Or, dacă actul de vânzare-cumpărare al terenului este nul, atunci nulă este şi autorizaţia de construcţie eliberată de Consiliul Judeţean Dolj, actul care stă la baza investiţiei LIDL România şi care a fost emisă de instituţia publică ignorând prevederile Legii 45/1994 privind apărarea naţională a României. „Din punctul meu de vedere, ca avocat, Ministerul Apărării Naţionale nu numai că poate cere anularea acestei autorizaţii în baza celor ce mi-aţi arătat, dar are şi obligaţia de a o face pentru că, altfel, juriştii ministerului pot fi uşor acuzaţi şi condamnaţi pentru neglijenţă în serviciu. Nu m-ar mira ca la următorul termen de judecată să solicite acest lucru şi nu văd ce judecător s-ar încumeta să treacă cu vederea această realitate“, a concluzionat unul dintre avocaţii craioveni cu vastă experienţă în domeniu, consultat de publicaţia noastră. Acesta a dăugat că persoanele care au declarat cu bună ştiinţă că alipirea se face în baza altui document decât cel necesar pentru a se realiza acest proces se fac vinovate de fals în declaraţii, iar dacă au şi folosit acest fals, aşa cum au făcut membrii familiei Pupăză, atunci pot fi cercetaţi penal şi pentru uz de fals.