Trebuie spus că, în viziunea CJ Dolj, Centrul Internaţional Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv era bun de inaugurat încă din 2020, consilierii judeţeni aprobând cu un an mai devreme chiar şi sumele necesare organizării evenimentului. Era vorba de 1,1 milioane de lei, care ar fi trebuit să asigure impactul şi faimă la nivel naţional şi internaţional pentru una dintre cele mai curajoase investiţii în cultură ale administraţiei judeţene. N-a fost să fie şi, după o nouă rundă de întârzieri cauzate fie de pandemie, fie de altă natură, obiectivul ar putea fi pus la dispoziţia publicului în lunile următoare. Cum însă, rămâne de văzut. După cum se ştie, Centrul Brâncuşi are două componente: una de suprafaţă – un cub de sticlă care va cuprinde reprezentări holografice a două dintre operele brâncuşiene, precum şi una subterană, de peste 1.200 de metri pătraţi, prin care se va asigura accesul şi unde ar urma să fie amenajate săli de expoziţie, de conferinţe, precum şi o serie de gadget-uri de ultimă generaţie, care să asigure latura interactivă a centrului. Dacă despre cubul de sticlă nu are nimeni nimic de comentat, mari probleme de strategie ridică amenajarea subsolului, unde administraţia judeţeană ar dori să găzduiască, măcar temporar, cele şase opere de Brâncuşi, printre care „Cap de copil” şi „Sărutul”, găzduite acum de Muzeul de Artă din vecinătate.
Deocamdată, consilierii doljeni au pus la dispoziţie din bugetul judeţean suma de 125.000 de lei, virată Muzeului de Artă pentru a achita un proiect de concept de expunere pentru Centrul Brâncuşi, Directorul Muzeului, Emilian Ştefârţă, a şi demarat în prealabil o corespondenţă cu specialişti în domeniu, numai că ecoul nu a fost unul pe măsură.
Faţa nevăzută a aisbergului – „subsol impropriu” pentru opere de patrimoniu
Unul dintre specialiştii contactaţi pentru eventuala realizare a conceptului de expunere, de la Centrul Pompidou din Paris, spune că amenajarea spaţiului din subteran pentru a găzdui operele lui Brâncuşi pare misiune imposibilă. Practic, misiva lui Ştefârţă, arhitect de profesie, a avut efectul unui fluierat în biserică. „Am analizat atent imaginile trimise de dumneavoastră reprezentând spaţiul în care arhitectul a propus să se instaleze operele lui Brâncuşi, documente şi fotografii din colecţia Muzeului de Artă. Fără să fi văzut în realitate acest spaţiu, şi numai după imagini, îmi dau seama că el nu poate găzdui opere de asemenea valoare, din următoarele consideraţii: Nu văd motivul mutării operelor din spaţiul actual al Muzeului – cu microclimat şi lumină asigurate conform cerinţelor internaţionale – într-un subsol; spaţiul nu este unitar, iar circuitul mi se pare imposibil de amenajat pentru a i se da o coerenţă; nu cred că se poate respecta microclimatul cerut de orice muzeu din lume: încălzirea cu radiatoarele suspendate este cu totul interzisă; (…) personal nu mă pot angaja la a concepe un parcurs muzeal într-un subsol impropriu operelor de patrimoniu”, arată specialistul consultat de conducerea Muzeului de Artă în răspunsul expediat la Craiova.
CJ Dolj rămâne pe poziţii: Centrul Brâncuşi, inaugurat cu opere de Brâncuşi
Trebuie spus totuşi că atât „subsolul impropriu” cât şi prisma de sticlă unicat de deasupra sunt executate după planurile arhitectului Dorin Ştefan, unul dintre cele mai titrate nume din domeniu. În ciuda reacţiei iniţiale, şeful CJ Dolj, Cosmin Vasile, rămâne optimist că Brâncuşi nu va lipsi de la propria inaugurare, dând de înţeles că administraţia judeţeană va face toate demersurile necesare. „Inaugurarea sperăm să aibă loc în această primăvară. Intenţia noastră este, într-adevăr, să avem, cel puţin în prima fază, câteva din operele lui Brâncuşi în acel spaţiu. Înţeleg că există şi opinii contrare, însă eu nu sunt în măsură să dau asemenea verdicte. Noi asigurăm această sumă de bani pentru ca Muzeul să poată contracta acei specialişti ce vor stabili soluţia pentru amenajarea acelui spaţiu, care sunt condiţiile pe care trebuie să le asigurăm, iar noi le vom asigura”, a declarat Cosmin Vasile.
Înainte de muzeografi, Centrul s-a pătimit cu constructorii
Demarat iniţial, în 2015, ca un proiect pe fonduri europene, cu jumătate din bani necesari veniţi de la Comisia Europeană, Centrul Brâncuşi a avut parte de o serie de amânări la execuţie. Prima serie de constructori – un consorţiu italian – a tergiversat îndelung derularea lucrărilor, fiind în cele din urmă îndepărtată de CJ. Mai-marii administraţiei judeţene au reziliat contractul şi au dat în judecată constructorii, pe care i-au răzbit în instanţă, dar de la care nu au reuşit să smulgă deocamdată despăgubirile, care cuprind atât sumele virate înainte de rezilierea contractului cât şi prejudiciul cauzat de pierderea finanţării europene motivată de întârzierile de execuţie. Un nou lot de constructori, tot italieni, a preluat lucrarea în 2018, finalizarea obiectivului fiind aşteptată în perioada următoare.