Povestea poligonului de tragere al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj a început în anul 2010 şi s-a sfârşit brusc în noaptea de 11 spre 12 februarie a anului trecut. În aproape tot acest timp, graţie eforturilor fostului armurier al instituţiei, agentul şef Gheorghe Buţu, poligonul a permis sutelor de poliţişti din judeţ să-şi exerseze, în condiţii deosebite, abilităţile cu arma din dotare.
N-a mai rezistat nici trei luni
Aşa după cum am spus-o şi în urmă cu un an, lucrurile s-au schimbat la finalul anului 2020, atunci când agentul şef Gheorghe Buţu s-a pensionat, iar poligonul a rămas „orfan“ . Nu se ştie exact din ordinul cui, cheia de acces în poligon a ajuns pe mâinile şefului Serviciului de acţiuni speciale, comisarul Lucian Sfetcu, tragerile fiind efectuate doar în prezenţa lui. Surse din cadrul instituţiei susţin că, neavând însă experienţă în domeniu, acesta nu ar fi asigurat mentenanţa necesară poligonului, acţiune extrem de importantă, mai ales că acumulările de praf de pulbere sunt un pericol real.
Din nefericire, cel mai negru scenariu a devenit realitate în noaptea de 11 spre 12 februarie 2021, când o scânteie a pornit un incendiu care a distrus în totalitate poligonul aflat în curtea IPJ Dolj.
Un an de cercetări, niciun rezultat
Cum era şi normal, imediat după ce flăcările au fost stinse, conducerea IPJ Dolj a început o anchetă care, în teorie, ar fi trebuit să explice cum a fost posibil ca un obiectiv important a ars aproape complet şi, pe baza concluziilor, cine este răspunzător. Doar că, aşa cum se întâmplă în România, investigaţiile rar ajung să scoată la iveală adevărul, în cele mai multe cazuri ele rămânând doar un dosar pe care începe să se aştearnă un strat gros de praf. Acelaşi lucru pare să se fi întâmplat şi în acest caz, astfel că, la un an distanţă de la incendiu, nu ştim de ce a pornit incendiul, de ce nu s-a putut interveni, deşi un ofiţer de serviciu se afla sub acelaşi acoperiş cu poligonul, şi nici cine se face vinovat de faptul că nu au fost respectate procedurile de mentenanţă.
Poliţiştii doljeni cer să ştie adevărul
Obligaţi acum să facă trageri „prin coclauri“, poliţiştii doljeni cer conducerii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj să facă lumină în acest caz. Într-o postare pe pagina de facebook a Sindicatului Poliţiştilor Dolj, aceştia ridică o serie de întrebări care, până acum, au rămas fără răspuns. „Azi se împlineşte un an de când poligonul pentru trageri cu armamentul din dotare, un poligon modernizat cu mari eforturi financiare şi multă muncă fizică, a ars în condiţii misterioase! Se împlineşte un an de când poliţiştii din I.P.J. Dolj execută tragerile prin alte poligoane, pe coclaurii patriei, poligoane de care proprietarii au grijă ca de ochii din cap. Un an care a trecut, iar cel „nevinovat” de producerea incendiului crede că toţi am uitat! Noi nu am uitat! Sperăm ca domnul procuror care se ocupă de elucidarea misterului să îşi răpească din timpul lui preţios 5 minute şi să reflecteze la următoarele aspecte!
Punem şi noi, nevolnicii, nişte întrebări, nu dăm cu parul:
– De ce ofiţerul de serviciu şi personalul de la punctul control nu au putut să intervină în momentul în care au observat incendiul?
– De ce cheia de la intrarea în poligon nu se afla la ofiţerul de serviciu de la I.P.J. Dolj?
– Cum se numeşte persoana la care se afla cheia de la poligon?
– Acest poligon era omologat pentru tragerile din mişcare, sau de pe aliniamentul de tragere?
– Pulberea nearsă, rezultată în urma tragerilor cu cele peste 800 de pistoale Beretta, a fost strânsă din poligon?
– Covorul din cauciuc a fost măturat şi spălat după ultima tragere?
– La ce dată a avut loc ultima tragere?
– Cum au ajuns pe podeaua poligonului ventilatoarele din tavan?
– La tragerile organizate în poligonul din curtea I.P.J. Dolj erau prezenţi instructorul de tragere şi armurierul?
După un an de zile, vinovaţii fără vină cer să se facă lumină“, se arată în postare.
Rămâne de văzut cât timp va mai trece până când conducerea IPJ Dolj va veni cu explicaţii în acest caz ori dacă acest dosar va mai rămâne câţiva ani în cercetare şi apoi va primi ştampila de „AN“.