Procesul are o încărcătură aparte, pentru că Înalta Curte este, în acest caz, parte reclamantă. Instanța supremă solicită obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor la plata drepturilor salariale restante câștigate de magistrați și personalul auxiliar în urma unor procese anterioare. Potrivit informațiilor prezentate public, dacă soluția Curții de Apel București va fi menținută, Guvernul ar avea la dispoziție 10 zile pentru a aloca banii necesari. În caz contrar, statul ar putea fi sancționat cu penalități importante, calculate zilnic. Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre un risc de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere. Ministerul Finanțelor a transmis anterior că impactul bugetar este estimat la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Instituția a avertizat că un termen de plată atât de scurt este greu de compatibilizat cu procedurile prevăzute de legislația finanțelor publice, care impun pași obligatorii pentru modificarea bugetului sau pentru operarea unei rectificări.
Guvernul s-a adresat CCR
Guvernul a încercat să mute disputa și în zona constituțională. Reprezentanții Executivului au cerut sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că instanțele nu ar trebui să poată impune Executivului alocări bugetare care țin de atribuțiile Guvernului și Parlamentului. Pe de altă parte, Înalta Curte a respins ideea că procesul ar trebui influențat de declarații publice sau de presiuni politice, insistând asupra independenței justiției. Dincolo de disputa juridică, subiectul are și o dimensiune politică sensibilă. Într-un moment în care economia încetinește, iar statul caută soluții pentru a ține sub control cheltuielile, plata unor restanțe masive către sistemul judiciar riscă să amplifice tensiunile sociale. Guvernul susține că achitarea integrală, într-un termen scurt, ar putea obliga statul fie să taie din alte cheltuieli, fie să majoreze deficitul, fie să caute venituri suplimentare. Pronunțarea din 23 iulie va fi, astfel, un moment-cheie nu doar pentru sistemul judiciar, ci și pentru bugetul României. Dacă recursul Guvernului va fi respins, Executivul va fi obligat să găsească rapid o soluție financiară. Dacă instanța îi va da dreptate Guvernului, conflictul privind restanțele salariale nu se va închide, dar presiunea imediată asupra bugetului va fi amânată.