Președintele Nicușor Dan a recunoscut marți că nu există, în acest moment, o certitudine privind data la care România va avea un guvern cu puteri depline. Șeful statului a spus că își dorește instalarea cât mai rapidă a unui nou executiv, dar a admis că soluția depinde de capacitatea partidelor de a construi o majoritate parlamentară. „Eu îmi doresc să avem un nou guvern cu puteri depline. Când se va întâmpla asta, nu știm. Doresc să fie cât mai curând și insist ca partidele să se vadă cât mai des în zilele și, dacă e nevoie, săptămânile următoare pentru a găsi soluția de compromis cu o majoritate. Eu nu cer prea multe. Eu cer să existe 233 de oameni de care să fim siguri că vor vota”, a declarat Nicușor Dan.
Două nominalizări, două eșecuri
Afirmația marchează o schimbare importantă de ton față de momentul căderii Guvernului Bolojan. Atunci, imediat după adoptarea moțiunii de cenzură, președintele a încercat să transmită stabilitate și încredere, spunând că România va avea un nou guvern într-un termen rezonabil și excluzând scenariul alegerilor anticipate. Între timp, însă, negocierile au eșuat în mod repetat, iar criza s-a prelungit mult peste așteptările inițiale. Mai întâi a eșuat experimentul „guvernului tehnic“ propus de Eugen Tomac, premierul desemnat care s-a retras înainte de votul de învestitură. Blocajul a devenit însă evident după eșecul Guvernului Adrian Veștea. Cabinetul propus de premierul desemnat nu a reușit să strângă cele 233 de voturi necesare pentru învestire, obținând doar 189 de voturi favorabile. Rezultatul a trimis procedura politică înapoi la punctul de plecare și a arătat că simpla nominalizare a unui premier peste capul partidelor din fosta coaliție nu reprezintă o soluție.
În prezent, președintele pare să fi renunțat la ideea unui calendar clar. Cerința sa minimală este ca partidele să poată garanta existența unei majorități de 233 de parlamentari dispuși să voteze viitorul guvern. Această formulare arată cât de mult s-a degradat situația, iar de la promisiunea unui guvern într-un termen rezonabil s-a ajuns la simpla speranță că partidele vor reuși să adune voturile necesare pentru orice formulă viabilă.
Anticipatele, de la excluse la nedorite
Nicușor Dan a vorbit și despre scenariul alegerilor anticipate, pe care spune că ar prefera să îl evite. Potrivit președintelui, anticipatele nu ar rezolva neapărat blocajul politic, pentru că sondajele nu indică schimbări fundamentale de majorități. În plus, o astfel de variantă ar transmite, în opinia sa, o imagine de instabilitate pentru mai multe luni. Argumentul președintelui este că România ar putea ajunge, după alegeri, în același impas parlamentar în care se află acum. Totuși, simpla invocare a anticipatelor arată cât de adâncă a devenit criza. Dacă în luna mai acest scenariu era exclus ferm, acum el este prezentat ca o posibilitate existentă, chiar dacă nedorită.
Criza provocată de PSD se prelungește
Din păcate pentru România, criza politică nu are doar efecte instituționale. Un guvern interimar are atribuții limitate, iar țara noastră are în față decizii importante privind deficitul bugetar, jaloanele din PNRR, programul SAFE, aderarea la OCDE și gestionarea investițiilor publice. Fiecare săptămână pierdută în negocieri fără rezultat reduce capacitatea statului de a lua măsuri cu impact economic și administrativ. În plus, prelungirea blocajului erodează autoritatea tuturor actorilor implicați. Președintele a încercat să joace rolul de mediator și garant al stabilității, dar cele două tentative eșuate de formare a unui nou executiv au slăbit percepția că Palatul Cotroceni controlează calendarul politic.