Planul Urbanistic General al municipiului Craiova urmează să intre în dezbaterea autorităților locale, după etapa de consultare publică. Primăria Craiova a anunțat că persoanele interesate pot transmite sugestii, propuneri sau observații cu privire la proiectul PUG, prin formular online, depunere la Centrul de Informare pentru Cetățeni sau e-mail. Potrivit anunțului publicat de municipalitate, observațiile pot fi trimise până la data de 26 iunie 2026, iar perioada de consultare publică se încheie la 20 iulie 2026.
Investitorii mai vor două etaje, deși sunt semne de întrebare și la cele două pe care deja le-au construit
În acest context, un caz semnalat pe strada Anul 1848, nr. 66, ridică mai multe semne de întrebare. Este vorba despre un imobil realizat de DYD Invest & Consult Construct SRL, construit în regim P+2, cu subsol destinat unui număr de patru locuri de parcare. Potrivit informațiilor din Primăria Craiova, în noul PUG ar fi fost propus pentru acest imobil un regim de înălțime P+4, deși pe strada respectivă celelalte imobile ar avea, în general, regimul P+2. Miza nu este doar una urbanistică, legată de încadrarea în frontul construit al străzii, ci și una de legalitate. Vecinii susțin că imobilul a fost autorizat și realizat cu obligația de a asigura 10 locuri de parcare: patru la subsol și șase la suprafață. Problema reclamată este că locurile de parcare de la suprafață ar fi fost desenate formal în documentație, fără a respecta distanțele sanitare față de ferestrele locuințelor.
Legislația este explicită în această privință. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 prevede, la normele de igienă privind zonele de locuit, că spațiile pentru gararea și parcarea autovehiculelor trebuie să fie situate la „distanțe de minimum 5 m de ferestrele camerelor de locuit”. Același articol interzice în aceste spații gararea autovehiculelor de mare tonaj și activitățile de reparații sau întreținere auto.
O altă problemă reclamată privește platforma pentru deșeuri. Ordinul 119/2014 stabilește că platformele pentru recipientele de colectare selectivă a deșeurilor menajere trebuie amenajate la „distanță de minimum 10 m de ferestrele locuințelor”, împrejmuite și impermeabilizate. Ori, în cazul imobilului de pe strada Anul 1848, nr. 66, dacă se păstrează locurile de parcare așa cum sunt desenate în prezent, această condiție nu ar fi respectată nici în configurația actuală, cu atât mai puțin în ipoteza supraînălțării cu încă două etaje.
Și problema spațiilor verzi intră în aceeași logică. Regulamentul general de urbanism, aprobat prin HG nr. 525/1996, prevede că pentru construcțiile de locuințe trebuie asigurate spații verzi și plantate „în funcție de tipul de locuire”, dar nu mai puțin de 2 mp/locuitor. În cazul în care imobilul ar fi transformat, prin PUG, într-o construcție cu regim P+4, numărul de apartamente și de locuitori ar crește, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe obligațiile privind parcările, spațiile verzi și dotările edilitare, toate insuficiente în prezent și imposibil de mărit.
De asemenea, Regulamentul general de urbanism stabilește că autorizarea construcțiilor care necesită spații de parcare se poate face numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public. În cazul semnalat, vecinii reclamă că imobilul ar fi deja la limita conformării cu cerințele privind parcarea, iar o supraînălțare de la P+2 la P+4, fără suplimentarea locurilor de parcare, ar agrava situația.
PUG pentru bunăstarea unora și nenorocirea altora?
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât PUG-ul nu ar trebui să funcționeze ca instrument de „legalizare” sau de favorizare punctuală a unor investiții deja problematice, ci ca document strategic de dezvoltare urbană. Dacă un imobil existent, construit într-un țesut urban cu regim predominant P+2, primește prin noul PUG posibilitatea de a ajunge la P+4, autoritățile trebuie să explice pe ce criterii urbanistice, tehnice și legale se bazează această schimbare.
Vecinii din zonă susțin că au sesizat autoritățile competente și au cerut verificarea situației, invocând posibile nereguli privind parcările, platforma de deșeuri, spațiile verzi și integrarea construcției în regimul de înălțime al străzii. Până la clarificarea acestor aspecte, cazul de pe strada Anul 1848, nr. 66, rămâne unul dintre punctele sensibile ale noului PUG al Craiovei.
Dincolo de acest imobil, situația ridică o întrebare mai largă: dacă noul Plan Urbanistic General va corecta excesele urbanistice sau le va valida prin modificări punctuale, greu de justificat pentru locuitorii afectați. Într-un oraș în care presiunea imobiliară este tot mai mare, regulile privind parcările, spațiile verzi, distanțele sanitare și regimul de înălțime nu sunt simple formalități administrative. Ele sunt garanții minime pentru calitatea vieții într-un cartier.