Decizia poate părea surprinzătoare, având în vedere că marile bănci centrale au demarat deja ciclul de reducere a dobânzilor. Însă BNR a ales „stabilitatea” înainte de alegerile parlamentare și prezidențiale, „pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri”, conform comunicatului de presă, în care se mai precizează că „rata anuală a inflaţiei va scădea până la finele anului pe o traiectorie fluctuantă şi mai ridicată decât cea din prognoza din luna august 2024”.
Pe piețele asiatice cotațiile euro au atins un vârf de 4,986 lei, semn că unii dintre investitori ar dori deprecierea leului, însă tranzacțiile locale s-au limitat la culoarul 4,975 – 4,977 lei, care s-a conturat în ultimele două săptămâni. În aceste condiții, cursul euro a „crescut” de la 4,9756 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9770 lei, lunea aceasta.
Menținerea dobânzii pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare, la 5,5%, dar și nivelul ridicat al lichidității au înghețat indicii ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59%, iar cel la 12 luni la 5,64%. Găurile uriașe din bugetul de stat obligă Ministerul de Finanțe să se împrumute constant și cu rapiditate atât din piața locală, cât și cea externă. Datoria României se ridică la 860 miliarde de lei (172 de miliarde de euro), adică 51,4% din PIB, iar plățile cu dobânzile sunt de peste 2% din PIB. Săptămâna trecută, România s-a împrumutat din piața japoneză cu 33 miliarde yeni (circa 202 milioane euro), la scadențe de 3 ani, cu un randament de 2,10%/an, de 5 ani, cu un randament de 2,63%/an și 7 ani pentru care va plăti o dobândă de 3,14%/an. Interesul pentru cumpărarea de obligațiuni samurai a fost destul de mare, având în vedere că dobânda de politică monetară din Japonia este, începând cu iulie, de 0,25%.
Trezoreria s-a împrumutat și din piața locală. La începutul acestei săptămâni, Finanțele au atras 500 milioane lei, sumă egală cu cea programată, pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 6,35% până la scadența din aprilie 2028.
Evoluția pozitivă a pieței muncii din Statele Unite, unde au fost create în septembrie 254.000 locuri de muncă și rata şomajului a scăzut la 4,1%, dar și situația explozivă din Orientul Mijlociu, au provocat deprecierea euro la 1,0951 – 1,0979 dolari, față de 1,1156 – 1,1208 dolari, la începutul săptămânii trecute. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,4451 la 4,5425 lei, la sfârșitul ei.
Media francului elvețian a fluctuat între 5,2677 și 5,3087 lei, pe când cea a lirei sterline s-a mișcat în culoarul 5,9133 – 5,9766 lei. Lunea aceasta, cursul a fost stabilit la 5,2961 lei, respectiv la 5,9374 lei. Aprecierea dolarului a ridicat luni prețul gramului de aur de la 385,6265 lei, record atins vineri, la un nou maxim istoric de 387,6905 lei. Metalul galben fluctua între 2.639,30 și 2.660 dolari/uncie, în apropierea recordului de 2.679,20 dolari, atins în 26 septembrie.
Volumele mai mici de tranzacționare de la sfârșitul săptămânii au permis creșterea prețului criptomonedelor. Joi, bitcoin a scăzut sub pragul de 60.000 dolari, dar s-a stabilizat apoi la 64.000 dolari. Ethereum se tranzacționa la sfârșitul săptămânii în jurul pragului de 2.400 dolari, dar a urcat luni la peste 2.500 dolari.
BNR stabilizează piața înainte de alegeri
Confruntată cu o inflație la cele mai ridicate cote din Uniunea Europeană și cu necesitatea de a proteja cursul leu/euro, principalul instrument utilizat în lupta cu prețurile, BNR a decis vineri menținerea ratei de referință la 6,5%.