Ducând slugărnicia la rang de artă, miniștri, premieri și pleiada de funcționari din numeroase instituții din subordinea Ministerului Energiei, și nu numai, au bătut prompt din călcâie în momentul în care birocrații de la Bruxelles au început delirul atingerii neutralității climatice până la finalul deceniului. Deși țara noastră nu era nici pe departe unul dintre marii poluatori ai Europei, aleșii neamului nici măcar nu au clipit în momentul în care au decis să închidă aproape toate termocentralele din țară. Doar în ultimii doi ani, Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune, a pierdut numeroase grupuri de producție și, odată cu ele, sute de megawați pe care acestea le injectau în sistemul energetic național. Cel mai elocvent exemplu este cel al Termocentralei de la Ișalnița, care avea cândva o putere instalată de peste 1.000 MW, dar care a fost scoasă definitiv din ecuație în luna ianuarie a acestui an, când ultimul grup de 315 MW al termocentralei, Blocul 7, a fost oprit. Iar situații similare găsim și în alte locuri, precum Rovinari sau Turceni, unde grupurile energetice au fost sacrificate pe altarul decarbonizării.
„Guvernul a adoptat astăzi (30 iunie 2022 – n.red.), la propunerea Ministerului Energiei, Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziția verde a Planului Național de Redresare și Reziliență. Prin proiectul de act normativ se stabilește cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mix-ul energetic a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, termenele pentru închiderea și conservarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă, și măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcționării sigure și stabile a Sistemului Electroenergetic Național. Se vor retrage din exploatare și se vor conserva corelat cu punerea în funcțiune a investițiilor în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie. La carierele unde încetează activitatea minieră de exploatare a lignitului vor fi executate lucrări de închidere definitivă și ecologizare, în considerarea faptului că activitatea de exploatare a lignitului a avut impact asupra componentelor de mediu, cel mai afectat fiind solul. (…)“, anunța, cu mândrie, Ministerul Energiei condus de liberalul Virgil Popescu, instituție care ținea să ne liniștească, amintindu-ne că „pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiții pentru punerea în operare până în anul 2030 și a unor noi capacități de producere hidroelectrice și capacități energetice nucleare“.
Nu mai consumați atâta energie, păcătoșilor!
Cum era de așteptat, căruța pusă înaintea boilor s-a împotmolit rapid. Căci, dacă la închis termocentrale suntem premianți, la construirea de surse de energie aprobate de Greta suntem repetenți. „Faptul că (Blocul 7 al termocentralei pe cărbune de la Ișalnița – n.red.) s-a oprit pe 1 ianuarie îmi arată că se respectă la virgulă programul de închidere, dar termenele de punere în funcțiune ale instalațiilor noi sunt mult întârziate. Nu s-a pus nici măcar un panou, ce să mai vorbim despre un parc fotovoltaic?“, atrăgea atenția Nicușor Văduva, lider de sindicat la Ișalnița. În realitate, cele mai multe dintre proiectele pentru instalarea de capacități energetice din surse regenerabile ale Ministerului Energiei nici măcar nu au demarat, așa că ce să mai vorbim de darea lor în funcțiune. Cum, de altfel, nu a demarat niciun proiect din mult promisele centrale pe gaz, care ar fi trebuit să înlocuiască termocentralele pe cărbune. Așa am ajuns în situația în care, în mijlocul verii lui 2024, singura soluție pentru a face față consumului este… reducerea consumului!
Ne-a comunicat-o Comitetul Ministerial pentru Sectorul Energetic, care încurajează cetăţenii să „utilizeze energia electrică cu responsabilitate, evitând consumul excesiv în orele de vârf de seară (18:00 – 22:00); Recomandăm utilizarea aparatelor electrocasnice mari (maşini de spălat, uscătoare etc.) în afara acestui interval; Utilizarea Responsabilă a Aparatelor de Aer Condiţionat: setaţi termostatele aparatelor de aer condiţionat la o temperatură constantă moderată, de aproximativ 24-26°C, pentru a evita suprasolicitarea reţelei“. A uitat să ceară televiziunilor să-și suspende programul de seară pentru ca românii să stingă și televizoarele.
Sistemul energetic se clatină serios
Din nefericire, problema este extrem de gravă, iar soluțiile sunt costisitoare și de durată. N-o spunem noi, ci o spune chiar ministrul energiei, Sebastian Burduja. „Faptul că suntem în această situaţie, în care mai căutăm 50 MW aici, 200 MW dincolo, este consecinţa unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic. În 34 de ani, avem două unităţi de la Cernavodă, dar începute înainte de Revoluţie, centrala OMV Petrom de la Brazi, mici unităţi hidro şi regenerabile. Din 22.000 MW pe care îi aveam, am rămas cu jumătate, statul şi-a înjumătăţit parcul de producţie“, a declarat Sebastian Burduja, ministrul energiei, în cadrul Comitetul Ministerial pentru Sectorul Energetic.
Iar incidentul de marți, 16 iulie, din Capitală, când trei mari spitale: Spitalul Fundeni, Institutul Oncologic și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu”, au rămas fără energie electrică pentru mai multe ore, după o avarie serioasă la sistemul de alimentare cu energie, ne dă fiori pe șira spinării. Mai ales că, în zilele precedente, au existat foarte multe voci care au atras atenția că un scenariu în care România ar putea experimenta pene de curent în multe locuri din țară este foarte probabil.
Servilismul și incompetența guvernanților ne ard la buzunare
După cum probabil v-ați imaginat, diferența de energie dintre producție și consum pe care România este obligată s-o importe în această perioadă ne costă foarte mult. Spre exemplu, în ultimele zile, România avea cel mai mare preţ spot la energie din Europa, de 207 euro/MWh, cu mult peste prețurile plătite de alte țări de pe continent. Din nefericire, nu peste mult timp, România ar putea ajunge să regrete prețurile plătite acum, așa mari cum sunt. Asta deoarece specialiștii și furnizorii de energie spun că, începând cu 1 aprilie 2025, situația s-ar putea schimba dramatic, iar prețul unui MWh s-ar putea dubla. Deci, cum ne-am obișnuit, tot timpul e loc de mai rău!