Cursul euro a urcat la maximul ultimelor patru săptămâni

Investitorii şi-au restrâns plasamentele pe activele considerate riscante, cum sunt euro şi monedele de la marginea zonei, iar moneda unică s-a depreciat vineri până la 1,0623 dolari, iar cursul monedei americane a urcat la 4,6645 lei, o medie mai mare fiind atinsă la începutul lui noiembrie trecut. Afirmaţia făcută lunea aceasta de oficialii de la Teheran că nu va urma un nou atac asupra Israelului şi întârzierea unui răspuns armat din partea Ierusalimului a calmat într-o anumită măsură pieţele internaţionale. Euro s-a tranzacţionat în culoarul 1,0633 – 1,0665 dolari iar media bancnotei verzi a fost stabilită la 4,6664 lei. Aprecierea monedei americane şi a metalului galben, care a atins un maxim istoric de 2.431,90 dolari/uncie, au ridicat la sfârşitul săptămânii trecute preţul gramului de aur la un nou record de 359,6861 lei, pentru ca luni preţul să fie stabilit la 352,3272 lei, după ce uncia a scăzut la 2.344,90 – 2.363,40 dolari. De la un prag de rezistenţă de 2.300 dolari/uncie, care a fost depăşit rapid, analiştii văd acum atingerea unei valori de 3.000 dolari până la sfârşitul anului, efect al creşterii aversiunii faţă de risc. Creşterea metalului galben este pusă şi pe seama majorării de către băncile centrale ale propriilor rezerve. Recordmenă este cea a Chinei, care şi-a majorat rezerva anul trecut cu 200 de tone. La rândul lor, India şi Turcia sunt mari cumpărători, dorinţa lor fiind de a-şi reduce expunerea la dolarul american, înainte de alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Un eventual nou mandat al lui Donald Trump ar creşte vulnerabilitatea la eventuale sancţiuni economice.
Cursul euro a crescut de la 4,9678 lei, minim al ultimelor cinci săptămâni, în şedinţa de lunea trecută, la 4,9737 lei, la începutul acestei săptămâni, maximul ultimelor patru săptămâni, iar cotaţiile au urcat la 4,972 – 4,974 lei. BNR anunţă tot mai des că „nu s-au înregistrat tranzacţii pe piaţa monetară interbancară”, în condiţiile în care există zilnic un excedent de peste 40 miliarde lei, iar băncile comerciale preferă să-l plaseze în depozite la BNR, unde primesc o dobândă de 6%/an.
O primă schimbare ar putea apare după data de 13 mai, când se va desfăşura şedinţa de politică monetară a BNR. Analiştii anticipează o primă tăiere a dobânzii de referinţă cu un sfert de punct procentuale, în cazul în care inflaţia îşi va menţine tendinţa descendentă. În martie, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 6,61%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, de la 7,23% în februarie. Până atunci, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, va stagna la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.
Aversiunea faţă de risc a apreciat francul elveţian de la 5,0608 lei, la începutul săptămânii trecute, la 5,1044 lei, la începutul celei prezente. Media lirei sterline a fost stabilită lunea aceasta la 5,8274 lei.
Bitcoin a scăzut duminică la circa 61.600 dolari, pierderea săptămânală fiind de circa 15%. Luni, criptomoneda a urcat la 64.779 – 66.864 dolari iar ethereum se tranzacţiona între 3.108 şi 3.277 dolari.