Leul este arma folosită de BNR în lupta cu preţurile

„Perspectiva creşterii ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent – sub impactul majorării şi introducerii unor taxe şi impozite indirecte” a reprezentat principalul element care a contribuit la decizia băncii centrale, aşa cum se precizează în comunicatul de presă publicat la sfârşitul şedinţei desfăşurate marţea trecută. Confirmarea a venit a doua zi când INS a anunţat că inflaţia din România a urcat în ianuarie la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, efect al noilor taxe şi impozite introduse de PSDNL.
Cursul euro a crescut de la 4,9753 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9773 lei, lunea aceasta, iar culoarul de tranzacţionare zilnic s-a limitat la 4,974 – 4,978 lei. Menţinerea leului într-o zonă „sigură” se datorează faptului că BNR foloseşte cursul euro drept principal instrument în lupta cu inflaţia, dar şi scăderii cu 7% a deficitului de cont curent, consecinţă a reducerii preţurilor la energie şi a consumului intern.
Analiştii BCR se aşteaptă ca banca centrală să opereze în luna mai prima reducere a ratei de referinţă şi anticipează ca aceasta „să ajungă la 5,75% la final de 2024, de la 7,00% cât este acum. Vedem ca fiind un scenariu posibil şi ca BNR să efectueze prima reducere de dobândă în luna aprilie dată fiind evoluţia favorabilă a inflaţiei, însă acesta nu este scenariul nostru de bază”. Supralichiditatea din piaţa monetară a redus tranzacţiile, în unele şedinţe, spre zero, urmarea faptului că băncile comerciale, în loc să crediteze economia, îşi plasează excedentul de lei în depozitele BNR, la o dobândă de 6%/an.
Indicii ROBOR au revenit la valori comparabile cu cele din mai – iunie 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,12%, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%.
Găurile uriaşe din sacul bugetului de stat a impus Trezoreriei să crească volumul împrumuturilor din piaţa locală cât şi din cea externă, unde doreşte să plaseze obligaţiuni în euro pe 7 ani şi pe 12 ani. Săptămâna trecută, Finanţele s-au împrumutat cu 784 milioane lei printr-o emisiune cu scadenţa aprilie 2031 la un randament de 6,42% şi cu 654 milioane lei, scadente în aprilie 2030, la o dobândă de 6,60%/an. Lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu „doar” 443,2 milioane lei la o dobândă anuală de 6,22%.
Euro a scăzut de la 1,0806 la 1,0695 dolari, pentru ca la începutul acestei săptămâni, când piaţa americană a fost închisă, să fluctueze între 1,0770 şi 1,0790 dolari. Cursul dolarului a urcat la 4,6505 lei şi a fost stabilită lunea aceasta la 4,6189 lei. Media francului elveţian s-a mişcat între 5,2387 şi 5,2752 lei, iar cea de luni a fost stabilită la 4,2445 lei. Intrarea în recesiune tehnică a Marii Britanii în a doua jumătate a anului trecut a depreciat media lirei sterline de la 5,8501 la 5,8173 lei.
Bitcoin s-a apropiat joi de pragul de 53.000 dolari şi a început această săptămână la 51.930 – 52.448 dolari. Ethereum a crescut la 2.859 – 2.930 dolari.