Aceste date au ridicat miercurea trecută cursul euro la 4,9740 lei, pentru ca media să coboare lunea aceasta la 4,9676 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,966 – 4,971 lei. Rămâne de văzut care va fi momentul în care BNR va permite atingerea pragului de 5 lei, care ar putea asigura venituri mai mari la bugetul de stat. Analiştii Băncii Transilvania văd o creştere a cursului „de la 4,93 în 2022 la 4,95 în 2023, 5,03 în 2024 şi 5,06 în 2025”. Pe de altă parte, o analiză BCR estimează pentru sfârşitul lui 2024 un curs de 5,10 lei/euro. Iar sondajul realizat în octombrie în rândul membrilor CFA România anticipează pentru orizontul de şase luni (mai 2024) o valoare medie a euro de 5,0097 lei, respectiv de 5,0541 lei pentru noiembrie viitor.
Dobânzile interbancare s-au menţinut la minime comparabile cu cele de la sfârşitul lui iunie 2022. Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,25 la 6,24%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,30%, iar cel la 12 luni la 6,36%.
Statul s-a împrumutat în ultima perioadă cu sume mult mai mari decât cele programate iniţial, semn că găurile din buget sunt tot mai mari. Săptămâna trecută, Trezoreria a atras din piaţă 2,987 miliarde lei, mai mult cu 1,387 miliarde lei decât volumul programat. Lunea aceasta, Finanţele s-au împrumutat cu 1,16 miliarde lei, printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa aprilie 2031, care a avut o valoare iniţială de 400 milioane lei, la un randament mediu de 6,46%/an.
Miercurea trecută, Rezerva Federală a menţină dobânda de politică monetară la 5,25 – 5,50%, maxim al ultimilor 22 de ani, iar oficialii săi au dat de înţeles că sunt pregătiţi să o reducă în 2024 cu 75 de puncte de bază. A doua zi, după un ciclu consecutiv de zece creşteri, care a început în iulie 2022, BCE a menţinut, la rândul ei, rata de referinţă la depozite la 4,0%, cea mai ridicată valoare de la lansarea monedei unice în 1999. Pe acest fond, moneda unică a crescut de la 1,0741 dolari, la începutul săptămânii trecute, la 1,004 dolari, spre sfârşitul ei. Lunea aceasta, scăderea indicelui IFO care măsoară climatul de afaceri din Germania, a depreciat euro la 1,892 – 1,0930 dolari.
În piaţa locală, media monedei americane a scăzut de la 4,6160 la 4,5330 lei şi a început săptămâna aceasta la 4,9508 lei. Francul elveţian a început săptămâna la 5,2395 lei, iar lira sterlină la 5,7635 lei.
Întârzierea momentului în care ar urma să fie lansate mai multe ETF-uri bazate pe bitcoin de către BlackRock, respectiv de Grayscale Investments, au afectat evoluţia criptomonedelor. Bitcoin a scăzut la începutul acestei săptămâni la 40.552 – 41.414 dolari, iar ethereum la 2.120 – 2.203 dolari.
Bugetul loveşte leul sub centură
În ultimele săptămâni, piaţa valutară locală este influenţată de execuţia bugetară prevăzută pentru anul viitor. Proiectul de buget prevede un deficit de 5,0% din PIB, în condiţiile în care cheltuielile ar urma să fie de 38,8%, iar creşterea veniturilor de 33,8%. Se estimează, de asemenea, o creştere a economiei de 3,4% şi o inflaţie medie anuală de 6%, iar datoria publică brută va ajunge la 52,5% din PIB în perioada 2024 – 2027.
RECOMANDĂRILE REDACȚIEI