De ceva vreme, pe „uliţele“ Craiovei circulă un zvon am putea spune hilar, dacă nu ar fi tragic: Ministerul Apărării Naţionale se va înţelege cu SC LIDL România, societate în comandită, iar germanii se angajează să suporte financiar modificarea radarului de la Cârcea astfel încât să nu mai fie obligaţi să dărâme centrul logistic pe care îl construiesc pe terenurile cumpărate de la edilul comunei, Valerică Pupăză, şi firmele familiei sale. „Rostogolit“ cu toată puterea de la marginea Cârcei până la uşa Consiliului Judeţean Dolj, acest zvon se doreşte a căpăta notorietatea unui fapt împlinit, astfel încât, atunci când se va înfăptui, speră familia Pupăză, să nu îmbrace deloc forma unui fapt extraordinar sau, mai mult, să nu mai „duhnească“ a faptă penală aşa cum se arată a fi acum. Dar mai întâi să ne reamintim care sunt faptele.
Actul de comasare, ilegal
Pupăză şi familia sa, aşa cum stă bine oricărui „baronete“ local roşu nu numai în cerul gurii, cu sume importante pe care nimeni nu ştie dacă le poate justifica legal, reuşte să cumpere tarlale întregi de terenuri în comuna pe care o conduce. În plină pandemie, la uşa sa bate un mare consorţiu internaţional, SC LIDL România, care îşi caută o locaţie pentru a ridica un centru logistică foarte mare şi modern. Ca orice oltean isteţ, lui Pupăză îi vine ideea de a le vinde nemţilor terenurile pe care le deţine, fie în nume personal, fie în firmele nevestei şi ale celor doi copii. Şi astfel începe circul… Nemţii sunt încântaţi de ceea ce li se oferă, pun banii jos, însă au pretenţia să cumpere terenul doar în momentul în care este obţinută autorizaţia de construcţie pentru centru. Totul ar trebui să se întâmple „pe repede înainte“ pentru ca afacerea să nu pice, iar Pupăză simte că stă în puterile lui să calce în picioare legile ţării şi să rezolve „dilema urbanistică“ într-un timp record. Primul pas, prima ilegalitate! El comasează toate tarlalele ce urmează a le vinde, însă ilegal, deoarece nu se mai oboseşte să scoată un certificat de urbanism de comasare, ci foloseşte certificatul de urbanism eliberat pentru construcţia centrului logistic. Având în vedere această primă încălcare a legii, toate actele care urmează certificatului de comasare – şi vorbim aici de certificatul de urbanism al construcţiei, de autorizaţia de construcţie a centrului şi, implicit, de actul de vânzare-cumpărare a terenului – sunt nule de drept, însă aici există deja instituţii abilitate ale statului care urmează să se pronunţe.
Autorizaţia de construcţie, ilegală
Dar să mergem mai departe pe firul ilegalităţilor comise de Pupăză în goana sa după milioanele de euro ale nemţilor. Într-un timp record, având în vedere complexitatea dosarului, cu largul concurs al unor funcţionari din serviciul urbanistic al Consiliului Judeţean şi poate nu doar cu ajutorul acestora, el obţine autorizaţia de construcţie necesară vânzării terenului, însă, evident, încălcând legea şi aici. Prin avizul pentru certificatul de urbanism, eliberat de instituţia sa, Primăria Cârcea, Pupăză se face că uită că terenul pe care îl vinde şi pe care urmează să se dezvolte investiţia LIDL se află în zona de protecţia a unui radar militar şi evită să solicite un aviz de la MApN pentru construcţie. Funcţionarii din Consiliul Judeţean, din interes sau din prostie, trec cu vederea acest aspect foarte important şi, prin certificatul de urbanism (CU) pe care îl eliberează, nu solicită avizul armatei. Lucrurile merg ca unse, iar, la scurt timp după eliberarea CU, iese şi autorizaţia de construcţie. De aici încolo, lucrurile sunt simple: actul de vânzare-cumpărare este încheiat, banii intră în conturile familiei Pupăză, iar toată lumea implicată este fericită. Numai că, în toată această afacere mizerabilă gândită de un edil avid după bani, Ministerul Apărării Naţionale şi, implicit, siguranţa naţională sunt prejudiciate. Regimul de înălţime al construcţiei LIDL afectează în mod grav parametrii tehnici ai radarului militar de la Cârcea, lucru care îi obligă pe funcţionarii cu epoleţi să se implice în afacere şi să dea în judecată pe investitor, LIDL România, şi instituţia care a emis autorizaţia de construcţie. Militarii solicită, într-o primă fază, sistarea lucrării, lucru care se realizează benevol de către nemţi, speriaţi probabil că ar putea să investească milioane de euro într-o construcţie pe care s-ar putea să fie obligaţi să o dărâme. Dosarul este pe rolul Tribunalului Dolj, unde, la ultimele două termene, s-a amânat judecata în speranţa împăcării părţilor. În plus, într-un alt dosar, MApN solicită anularea autorizaţiei de construcţie, termenul fiind fixat de instanţă în luna septembrie, pe data de 13, la doar opt zile după judecarea dosarului amintit mai sus.
Autorităţile statului dorm?
Dar să revenim la încercarea de împăcare a părţilor, aşa cum au solicitat atât Consiliul Judeţean Dolj, cât şi LIDL România şi Ministerul Apărării Naţionale. Exact în momentul amânării judecării dosarului care priveşte sistarea lucrărilor, Pupăză şi anumiţi acoliţi ai săi din Consiliul Judeţean Dolj au lansat zvonul că există posibilitatea ca investiţia să continue în forma în care este autorizată în prezent. Şopteau ei, pe la colţuri, că LIDL România s-a arătat dispusă să suporte cheltuielile pentru modificarea structurii radarului, în sensul ridicării sale în înălţime, astfel încât să nu mai fie afectat de centrul logistic. Un sâmbure de adevăr există în această poveste, atât timp cât juriştii ministerului au acceptat amânarea dosarului în două rânduri „în vederea încercării soluţionării litigiului pe cale amiabilă“. Numai că, atunci când vorbim despre chestiuni care privesc siguranţa naţională şi când la mijloc sunt interese strategice ale statului român şi aliatului său principal, Statele Unite ale Americii, este greu de crezut că o afacere urât mirositoare româno-germană ar putea fi acceptată în condiţiile în care încalcă flagrant legea. Ori, pentru orice jurist cu cunoştinţe minime în domeniu, este evident că autorizaţia de construcţie a centrului este complet ilegală, având în vedere încălcările legii comise când s-a realizat actul de alipire a parcelelor de teren. În aceste condiţii, cine ar fi reprezentanţii MApN care şi-ar putea permite să ignore calea cea mai uşoară şi mai simplă de anulare a autorizaţiei de construcţie? Totodată, dacă prin absurd acest lucru s-ar întâmpla, chiar toate instituţiile abilitate ale statului sunt dispuse să închidă ochii atunci când un interes major al României, aşa cum este siguranţa naţională, este călcat în picioare doar pentru ca familia Pupăză să fie mai bogată cu vreo şapte-opt milioane de euro? Noi credem că nu, iar o primă dovadă în acest sens este aceea că, de vreo trei luni, Agenţia Naţională de Integritate a demarat o amplă anchetă cu privire la provenienţa averii familiei Pupăză şi la eventuale conflicte de interese ale primarului comunei Cârcea în goana sa după pământuri şi bani.