Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anunţat canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab de la mănăstirea Albotina (Vidin). Aceasta este cea dintâi călugăriţă de neam român cunoscută în istorie. Ziua de prăznuire va fi 28 octombrie, scrie Arhiepiscopia Râmnicului.
„În ziua de joi, 17 februarie 2022, în Aula Magna Teoctist Patriarhul din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfăşurat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În cadrul acestei şedinţe, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab (cea dintâi monahie de neam românesc cunoscută) cu titulatura: Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab, precum şi înscrierea ei în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cu ziua de cinstire în data de 28 octombrie”, potrivit unui comunicat.
Simbol al maicii devotate, al eleganţei domneşti, dar şi al evlaviei
Teofana, fiică a lui Barasab I, a rămas în legendele sud-dunărene ca un simbol al maicii devotate, al eleganţei domneşti, dar şi al evlaviei. Potrivit unei legende locale, ea ar fi murit în urma atacului turcesc asupra Vidinului, fiind înjunghiată şi rănită în şapte locuri, în vara anului 1396. Credincioşii bulgari ar fi reuşit să o înmormânteze în mănăstirea stâncoasă Albotina de lângă cetatea Kula.
A sprijinit şi încurajat zidirea aşezămintelor monahale, copierea de cărţi necesare cultului şi dezvoltarea monahismului
Născută la începutul secolului al XIV-lea în familia primului domnitor al Ţării Româneşti, Basarab I Întemeietorul (1310-1352), ea a primit la botez numele Teodora. S-a căsătorit cu Ivan Alexandru (1331-1371), viitorul ţar al Bulgariei, împreună cu care a avut trei băieţi şi o fată: Mihail Asan, Ivan Straţimir, Ivan Asan şi Vasilisa. Ea a sprijinit şi încurajat zidirea aşezămintelor monahale, copierea de cărţi necesare cultului şi dezvoltarea monahismului. În anul 1345, ţarul Ivan Alexandru se desparte de Teodora Basarab şi o alungă de la curte.
Teodora Basarab se smereşte retrăgându-se într-o mănăstire din Bulgaria pentru a se lepăda de grijile, intrigile, răutăţile şi tumultul acestei lumi şi pentru a-i sluji cu dragoste şi devotament Mirelui Hristos.
Sfânta slăvită de români, bulgari şi sârbi
Locuitorii din zona Timocului bulgăresc şi sârbesc păstrează şi astăzi, după şase veacuri, în memoria colectivă faptele şi nevoinţele Cuvioasei Teofana Basarab, ţarina de neam român care a strălucit prin credinţă şi jertfă în pământul bulgar.