vineri, octombrie 23, 2026

Ionuţ Stroe (PNL): „Modificarea PNRR ar implica o întrerupere a exerciţiului bugetar”

Deputatul Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, afirmă că renegocierea PNRR ar implica o întrerupere a exerciţiului bugetar, lucru care ar afecta banii pe care îi primim din zona Uniunii Europene. „Este o chestiune care mai degrabă e împotriva intereselor noastre ca stat“, susţine deputatul liberal.

RECOMANDĂRILE REDACȚIEI

După mai multe zile în care, în spaţiul public, s-a discutat intens despre dorinţa PSD de a renegocia Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, liberalii au reacţionat şi, prin vocea purtătorului de cuvânt al partidului, Ionuţ Stroe, avertizează că „o modificare a PNRR ar duce la o înterupere a exerciţiului bugetar, ceea ce ar întrerupe alocarea de fonduri“. „În acest moment, PNRR-ul nu poate fi modificat şi nici nu există vreun motiv pentru a face acest lucru. Este, dacă doriţi, din punctul nostru de vedere, o chestiune care este, mai degrabă, împotriva intereselor noastre ca stat. De ce acest lucru? În primul rând, pentru că o modificare a PNRR-ului, în acest moment, ar implica, bineînţeles, o întrerupere a exerciţiului bugetar, lucru care ar afecta banii pe care îi primim din zona Uniunii Europene în acest moment. PNRR-ul funcţionează, deja există peste două miliarde care au ajuns în România şi în mod clar, dacă am întrerupe acest lucru şi am dori o renegociere, cel puţin pentru anul 2022, am pierde o bună parte din aceşti bani, urmare a modului în care vom modifica sau ne răzgândim în privinţa angajamentului luat cu câteva luni în urmă“, a declarat Ionuţ Stroe.

Modificări, abia în 2023

Purtătorul de cuvânt al PNL spune că anumite modificări ar putea fi aduse Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă abia în 2023. „Din punct de vedere procedural, termenul sau borna definită şi de Comisie, în raport cu eventuale modificări ale PNRR-ului, este anul 2023. Este prima bornă la care statele beneficiare ale unui asemenea program pot avea modificări, dar, atenţie, în strictă legătură şi relaţie cu modul cum a implementat până în 2023, sau nu, aceste angajamente luate anul trecut. Adică, reformele pe care le-ai făcut, neajunsurile care există, bani suficienţi sau insuficienţi, evident, 2021 este borna procedurală în care putem recalibra acest PNRR. (…) Cel mai important lucru, în acest moment, pentru noi este acea prioritate de a implementa acest PNRR. Să o facem bine. Ştiţi bine, premierul ne-a specificat un sistem de evaluare din şase în şase luni de zile şi toate bornele şi toate condiţiile şi toate lucrurile prevăzute acolo, este absolut normale şi în interesul acestei ţări să le bifăm“, a adăugat parlamentarul.

„Exista spaţiu suficient pentru o eventuală creştere a pensiilor“

Deputatul Ionuţ Stroe susţine însă că discuţia despre modificarea PNRR pentru a permite astfel majorarea pensiilor este inutilă din moment ce, în acest moment, exista spaţiu suficient pentru o eventuală creştere a pensiilor. „Până una alta, în domeniul pensiilor, apropo, ne-am angajat în a reforma complet sistemul de plată a pensiilor în România şi de a aplica un principiu sănătos cu care, la nivel declarativ, toată lumea este de acord, principiul contributivităţii, care ar trebui să guverneze toate veniturile generate de acest sistem de pensii, în România, lucru pe care trebuie să-l facem, sub o formă sau alta. Dar este o reformă atât de necesară şi asumată de statul român. Procentul de 9,4% din PIB prevăzut în PNRR, în momentul de faţă, este o sumă suficientă şi, dacă ar fi să facem un calcul simplu, în acest moment, ar exista spaţiu suficient şi pentru o eventuală creştere a pensiilor. Şi dacă este să ne raportăm la recent invocata Lege 127, după care ar trebui să se mărească pensiile, am ocupa un procent de 8,42% din PIB. Asta înseamnă că există bani în acest moment pentru o eventuală mărire a pensiilor, dacă se doreşte acest lucru înaintea reformei pe care ne-am asumat să ne-o angajăm.
Din punctul nostru de vedere, atât timp cât există bani, nu are niciun rost sau nu există niciun interes din partea statutul român, în mod abrupt, să intervină şi să blocheze acest lucru. (…) La fel, un lucru foarte important, 9,4%, ca pondere în PIB, în momentul de faţă, reprezintă o cifră care poate să fie mult mai mare în condiţiile în care, de exemplu, ne onorăm angajamentul de a creşte PIB cu 2,5% anual de acum înainte. 9,4% s-ar putea, în viitor, să reprezinte mult mai mult, ca şi sumă, decât 9,4% în momentul de faţă. Evident, dacă vom creşte PIB-ul şi încasările din PIB o să fie mult mai mari, pe cale de consecinţă, o să avem suficienţi bani pentru a creşte pensiile şi pentru a satisface acest deziderat, această declaraţie de intenţie a tuturor partidelor politice“, a afirmat purtătorul de cuvânt al PNL. El a ţinut să clarifice că, în ciuda a ceea ce s-a vehiculat în spaţiul public, procentul de 9,4% din PIB nu cuprinde şi pensiile din sistemul de apărare şi ordine publică. „Nu cuprinde sistemul de pensii ocupaţionale sau pensiile speciale, ca să fim mult mai înţeleşi“, a conchis Stroe.

- Advertisement -
Cea mai nouă ştire

Zilele Culturii Albaneze 2026: cinci evenimente, două orașe și o poveste despre prietenie, artă și identitate

Cortina celei de-a VIII-a ediții s-a ridicat pe 18 septembrie, la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”...
- Advertisement -

ULTIMELE ȘTIRI