Potrivit proiectului de buget, Guvernul va aloca bani, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru salarizarea personalului de cult, pentru salarizarea personalului din învăţământul teologic și pentru restaurarea şi conservarea lăcaşurilor de cult care sunt monumente istorice şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional mobil aparţinând cultelor religioase recunoscute.
Salarii strigătoare la cer
Dacă pentru salarizarea personalului din învăţământul teologic sunt alocați puțin peste 9 milioane de lei, iar pentru restaurarea şi conservarea lăcaşurilor de cult alți 125 de milioane de lei, salarizarea personalului de cult va costa statul peste 750 de milioane de lei. Conform Legii 153/2017, actualizată cu veniturile pe anul 2022, cel mai mare salariu îl va încasa Patriarhul Bisericii Portodoxe Române, a cărui funcţie se asimilează celor deţinute de preşedinţii Senatului sau Camerei Deputaţilor – respectiv un coeficient de 11,5 înmulţit cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare. În ordine vin apoi arhiepiscopul major şi mitropolitul BOR, care au funcţii asimilate secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor – respectiv 9,2 salarii minime brute; arhiepiscopul, care o funcţie asimilată celei de ministru – respectiv 10,5 salarii minime brute; episcopii, care au funcţii asimilate vicepreşedinţilor Comisiilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor – 9,4 salarii minime brute; și episcopul-vicar, care are o funcţie asimilată parlamentarilor – respectiv un coeficient de 9 salarii minime brute.
Asta înseamnă că mai marii Bisericii care deţin funcţiile menționate vor încasa un venit minim brut cuprins de cel puţin 22.950 de lei/lună şi care ajunge la 29.325 lei/lună în cazul Patriarhului.
