Reprezentanţii companiei americane spun că pierderile provocate de viteza trenurilor de marfă este de ordinul milioanelor de euro
Infrastructura feroviară, frână pentru Ford

Ignorată cu încăpăţânare de către toate guvernele care s-au perindat în ultimii 30 de ani la conducerea ţării, infrastructura feroviară a României a ajuns astăzi doar o glumă proastă. Astfel, viteza medie pe calea ferată pentru trenurile de marfă a ajuns sub 20 km/h. Iar acest lucru afectează grav dezvoltarea economică a ţării. O spune, cu subiect şi predicat, preşedintele Ford România, Josephine Payne, care atrage atenţia că, din cauza timpilor de transport, compania pierde milioane de euro care ar putea fi investiţi în fabrica de la Craiova.

0

Faptul că, în România, trenurile întârzie a devenit, de ani buni, regula şi nu excepţia. Situaţia este atât de gravă încât, acum, reprezintă o ştire faptul că un tren a reuşit să ajungă la timp la destinaţie.
Ţara noastră a modernizat, în medie, sub 20 km de cale ferată pe an de la Revoluţie până în prezent, astfel că nu este de mirare că volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut la aproape un sfert faţă de nivelul din 1990.

Mai repede cu bicicleta“

Şi, dacă românii, în dulcele stil clasic, se mulţumesc doar să facă haz de necaz, pentru alţii faptul că trenurile pierd zeci de ore târându-se pur şi simplu pe şine reprezintă o problemă serioasă. Este şi cazul Josephinei Payne, preşedintele Ford România şi directorul general al fabricii Ford Craiova, care a declarat recent că trenurile de marfă încărcate cu maşinile produse la uzina din Bănie fac în mod frecvent 26 de ore pe cei 400 km până la graniţa cu Ungaria. „Viteza medie este de 15-20 de kilometri pe oră, mai puţin decât pot eu să prind cu bicicleta. Şi, să ne înţelegem, nu sunt sportiv olimpic, nu pedalez foarte repede, dar pot să întrec acest tren. În mod sigur asta este o problemă pentru noi”, a afirmat Josephine Payne, citată de ProTV. Preşedintele Ford România este nemulţumit de starea infrastructurii feroviare şi de faptul că maşinile produse la Craiova nu reuşesc niciodată să ajungă la timp la clienţii din Europa.

Josephine Payne

Americanii de la Ford nu sunt însă singurii care se plâng de starea infrastructurii feroviare, aceleaşi nemulţumiri fiind ridicate, de multe ori, şi de către francezii de la Dacia – cea mai mare companie din România, a cărei cifră de afaceri depăşeşte 5 miliarde de euro anual.

Pierderi colosale pentru economie


Şi, cum timpul înseamnă bani, orele pierdute de trenurile de marfă pe şinele învechite determină pierderi uriaşe companiilor prezente în România şi care încearcă să-şi ducă marfa cât mai rapid pe pieţele din Vest. Spre exemplu, americanii de la Ford, companie care trimite cu trenul la export peste 100.000 de maşini pe an, spun că pierd zeci de milioane de euro din cauza timpilor de transport, sume pe care altfel le-ar putea investi în fabrica de la Craiova. Cu alte cuvinte, autorităţile române îşi trag singure preşul de sub picioare, punând în pericol investiţii ale unor companii vitale pentru economia românească. Nu mai punem la socoteală faptul că situaţia dezastruoasă în care a ajuns infrastructura feroviară, la pachet cu o infrastructură rutieră demnă de ţările lumii a treia, au privat România de numeroase investiţii, multe companii alegând să-şi ducă banii în alte părţi. Un exemplu cât se poate de elocvent este fabrica pe care gigantul german Volkswagen o va construit în Slovacia, după ce a eliminat România de pe lista scurtă, infrastructura fiind, cel mai probabil, unul dintre factorii decisivi.

O rază de speranţă

Deşi vine cu o mare întârziere, la fel ca trenurile care circulă pe acest tronson, Ministerul Transporturilor a anunţat că reabilitarea şi modernizarea Coridorului IV, ramura sudică, Arad-Caransebeş-Craiova-Calafat vor fi priorităţi şi ar putea fi finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
În plus, la începutul acestui an, Compania CFR Infrastructură a anunţat că şi magistrala feroviară Bucureşti – Craiova va fi modernizată cu fonduri europene, compania lansând deja două licitaţii pentru realizarea proiectului tehnic, contractul având o valoare de 100 de milioane de lei şi o durată de execuţie de  doi ani.

Facebook Comments