Alianța USR-PLUS s-a împiedicat intenționat de pragul pentru Consiliul Județean Dolj

După o campanie intensă, desfăşurată sub semnul măştilor de protecţie şi al distanţării sociale, respectată pe ici, pe colo, prin părţile neesenţiale, românii şi-au votat, duminica trecută, favoriţii. Cu foarte mici excepţii, rezultatele scrutinului se cunosc, iar cei mai mulţi dintre români ştiu deja cine le va fi primar, cine va conduce consiliul judeţean ori care sunt partidele care au reuşit să îndeplinească pragul impus de lege. La Dolj, situaţia este cât se poate de clară. Candidatul PSD, Cosmin Vasile, a câştigat şefia judeţului, iar din componenţa viitorului consiliu vor face parte cinci partide: PSD, PNL, PRO România, PER şi PMP. Lor nu li se va adăuga însă Alianţa USR-PLUS, care s-a împiedicat de pragul electoral de 7%, pe care nu l-a putut sări pentru că i-au lipsit, la final, ceva mai mult de o mână de voturi.

0

Surprinzătoare poate pentru unii, „performanţa“ celor de la USR-PLUS de a rata prezenţa la masa unde se decide soarta judeţului are o explicaţie extrem de simplă: alianţa nu a catadicsit să arunce în cursa electorală decât 33 de candidaţi de primar, deşi Doljul are nu mai puţin de 111 localităţi! O eroare politică majoră, care, iată, a ajuns să-i coste prezenţa în Consiliul Judeţean Dolj, de departe cea mai importantă instituţie din judeţ, ale cărei hotărâri influenţează, direct, viaţa a peste 500.000 de persoane. O eroare care, în mod normal, ar trebui decontată, rapid, de cei doi lideri ai alianţei, Gabriel Păunică (PLUS) şi deputatul Adrian Claudiu Prâsnel (USR).

Misterul celor 33 de candidaţi…

Încă din momentul depunerii dosarelor de candidatură, Alianţa USR-PLUS a surprins lumea politică locală prin decizia de a merge în faţa electoratului din judeţ cu doar 33 de candidaţi de primar, deşi, aşa cum spuneam, Doljul are 111 localităţi. Orice om cu o minimă cultură politică şi administrativă ştie că, dacă vrei să obţii rezultate, partidul trebuie să aibă candidaţi în fiecare municipiu, oraş şi comună, indiferent de mărime ori importanţa acestora. Chiar dacă nu reuşeşti să încropeşti o listă completă de consilieri ori candidatul tău, indiferent de numele lui, nu are nicio şansă, tot trebuie să tragi cu dinţii pentru a apărea pe buletinele de vot.
Evident, există cazuri în care un partid, de obicei unul născut brusc cu câteva luni înainte de alegeri, nu are timpul fizic pentru a îndeplini paşii necesari, însă situaţia nu se aplică şi aici, având în vedere că USR este partid parlamentar. Mai mult, organizaţia judeţeană a avut chiar şi un deputat, în persoana lui Adrian Claudiu Prîsnel, cu toate avantajele care decurg de aici: birou parlamentar, resurse financiare şi umane. Aşadar, în teorie, pluseriştii nu au nicio scuză pentru faptul că, în patru ani, nu au reuşit să pună pe picioare organizaţii în toate cele 111 localităţi ale judeţului astfel încât, la alegerile din data de 27 septembrie, să se prezinte în faţa alegătorilor în formulă completă.

…trebuie căutat în sediul USR

Şi, totuşi, cum s-a ajuns la situaţia în care Alianţa USR-PLUS a contat în mai puţin de o treime dintre localităţile Doljului? Răspunsul trebuie căutat în sediul USR, acolo unde, disperat să nu piardă frâiele organizaţiei, deputatul Adrian Prîsnel a dus, în ultimii ani, un război de gherilă cu propriii colegi. Practic, „deputatul invizibil“, aşa cum este privit de mulţi simpatizanţi ai USR, a închis uşile organizaţiei, refuzând să accepte noi membri ori să pună pe picioare structuri comunale. Astfel, a limitat pe cât posibil crearea unui eventual pol de putere ori apariţia vreunui adversar care să-i tragă de sub fund scaunul de parlamentar.
Să nu uităm că tot această paranoia a fost şi motivul pentru care, la Dolj, USR şi PLUS se războiau de zor, chiar în vreme ce, la nivel central, Dan Barna şi Dacian Cioloş puneau bazele alianţei. Sau de ce deputatul Adrian Prîsnel nu s-a implicat absolut deloc în campania candidatului Lucian Săuleanu, pe care l-a perceput, încă de la început, ca pe un inamic capabil să-l lase fără mandatul de deputat la alegerile parlamentare din acest an.

Cine va plăti?

Dincolo de războiul intern din sânul Alianţei, membrii şi susţinătorii USR-PLUS merită să ştie cine va plăti, totuşi, pentru faptul că, în următorii 4 ani, ei nu vor avea niciun cuvânt de spus în luarea deciziilor care privesc acest judeţ. Asta cu atât mai mult, cu cât, este foarte posibil că, dacă ar fi reuşit să treacă de pragul electoral de 7%, USR-PLUS ar fi putut forma, alături de PNL şi PRO România, majoritatea în Consiliul Judeţean Dolj…


Facebook Comments