Ministerul verzei şi morcovului

0

Dintr-un imbold care şi-a trăit traiul, concretizat în parte ca dascăl de ţară, şi m-am lăudat cu asta, rareori se întâmplă să las necitite articolele de profil. Potcoave de cai morţi, multe. România este ruşinea Europei, pe ultimul loc la testele PISA. Ce e şi cu PISA asta, mai bine şi-ar vedea turnul înclinat din ochii ei decât paiul cel drept din ochii altora. Doar 55% dintre elevii înscrişi în clasele terminale promovează examenele. 42% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali, 35% dintre absolvenţii de liceu nu iau 5 la examenul de Evaluare la matematică pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume. Un milion de elevi şi peste au făcut liceul degeaba în ultimii 15 ani. N-au luat Bacul sau nu s-au înscris la acest examen. Unii, mai curajoşi, chiar au făcut-o, s-au înscris. Şi ce-a ieşit? „Arghezi este un Isus care face din venin miere şi din mucegai şi noroi, bijuterii”. Da, dar crucea biblică tot pe umerii poetului a rămas, la 53 de ani de la moarte. „O scrisoare pierdută” e de Mihai Eminescu, iar Bacovia (l-o fi chemând, cum?) e dramaturg. Nu atât performanţele abisale atinse de cei de-a XII-a mă miră, cât bonjurismul cu care au fost toleraţi până aici. „Rezultatele de la examenele de absolvire ne spun că învăţământul nostru este «varză»! Conducerea statului nu pricepe, nu vrea sau nu poate să facă ceva”, comentează în „Adevărul” profesorul Ştefan Vlaston, matematician, preşedinte al Asociaţiei EDU CER (Educaţie şi Cercetare), director de liceu în perioada 1990-2006. Care dezvăluie un fapt cutremurător în ceea ce priveşte învăţământul din România anului 2020: funcţionăm cu planuri-cadru, programe şcolare şi discipline vechi de 50 de ani! Din 1970!! Păi poate de-aia, că sunt fezabile. Ne facem că nu înţelegem cauzele abandonului şcolar masiv. Pe lângă scăderea demografică, prin astfel de grile se bifează fuga de şcoală. Din care nu trebuie excluşi alţi câţiva factori ucigători: distanţele, costurile pe care trebuie să le suporte părinţii, sărăcia, closetele din fundul curţii, lipsa apei şi a săpunului, bolile. „În fiecare vară discutăm, semnalăm şi nu se întâmplă nimic. Preşedintele (fost profesor şi inspector şcolar – n.n), guvernul, ministrul educaţiei înţeleg doar ce le convine şi acţionează doar pentru interese electorale. Dar, aşa cum arată şcoala azi, aşa va arăta societatea mâine. Adică «varză»”, conchide d-l profesor. În completare: societatea de mâine ar putea să arate mai rău decât am crede, prin exodul elevilor de excepţie ieşiţi dintr-o şcoală rebut. Printr-un exod şi al studenţilor. Cum sistemul în ansamblul său nu înseamnă doar şcoli şi licee, ci şi universităţi, conexiunile sunt cele ce au rol decisiv în primenirea generaţiilor.