Green Deal – riscuri şi oportunităţi pentru România

0

Dincolo de zbaterile politice la ordinea zilei, România ar trebui să acorde o atenţie majoră consecinţelor lansării de către Comisia Europeană, la finele anului trecut, a Pactului Ecologic European, aşa numitul Green Deal.
Programul de eliminare a emisiilor de carbon/tranziţia spre o economie verde poate fi o imensă oportunitate pentru România, dar în acelaşi timp şi un uriaş risc.
Pentru ca acest program să devină o imensă oportunitate pentru ţara noastră, decidenţii politici şi experţii în materie trebuie să pregătească repede o strategie de negociere a ceea ce oficialii de la Bruxelles numesc „o tranziţie justă”. În fapt, o strategie de dezvoltare a ţării noastre în noile condiţii prevăzute de obiectivele Pactului.
România trebuie să negocieze o foaie de parcurs clară (un greenroad map), astfel încât bătălia, corectă, pentru comunităţi verzi nepoluate să însemne în acelaşi timp şi crearea de locuri de muncă alternative pentru cei care nu vor mai lucra în industriile poluante de astăzi. Şi care să mai însemne şi prezervarea capacităţii noastre de a produce energie. Adică INVESTIŢII masive, alocări speciale de fonduri de la Bugetul Uniunii Europene, ţinând cont că programul de decarbonizare prevăzut de Green Deal va afecta în special Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara.
Planul propus de Comisia Europeană vizează investiţii de cca. 1.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani.
Cum pregătim România să beneficieze de toate resursele necesare tranziţiei sale către o industrie verde?
Răspunsul la această întrebare-cheie ar trebui să fie în vârful priorităţilor strategice ale oricărui guvern in perioada următoare?!
Istoria recentă ne arată că ţările care au cea mai mare nevoie de finanţare au şi cea mai slabă expertiză în atragerea banilor. România trebuie să-şi dezvolte toate atuurile pentru a obţine sprijin tehnic de la Comisie, de la Banca Europeană de Investiţii, de la experţii europeni. Este foarte bine că, în planul de investiţii al Pactului, Comisia Europeană a inclus un Mecanism European al Tranziţiei Juste dedicat tocmai acestor regiuni speciale aşa cum sunt şi Valea Jiului sau Bazinul Olteniei. Mecanismul îşi propune să genereze investiţii în valoare de 100 de miliarde de euro în următorii 7 ani şi de 143 de miliarde de euro în următorii 10 ani, prin intermediul fondurilor europene nerambursabile, dar şi prin linii de creditare special create.
Trebuie să fim atenţi ca aceste lucruri să se şi întâmple. Fără investiţii serioase, România se va afla în imposibilitatea respectării noilor ţinte europene privind emisiile de carbon. Şi, de asemenea în situaţia de risc cu privire la pierderea a cca. 40-45% din capacitatea de generare a energiei.
Totodată, România va trebui să negocieze „la sânge” şi ce fel de surse de energie vor putea fi finanţate în următorii ani. Nu doar proiecte privind producţia de energie pe gaz trebuie să fie eligibile pentru fondurile europene alocate Pactului, ci şi cele privind energia nucleară.
Trebuie menţionat aici că în Rezoluţia Parlamentului European din 15 ianuarie 2020, gazul este considerat ca fiind soluţia de tranziţie până în 2050, în vreme ce energia nucleară este momentan exclusă. Parlamentul European are obligaţia să repare acest lucru pe parcursul proceselor legislative care vor urma. În acest sens, şi europarlamentarii români vor putea juca şi trebuie să joace un rol extrem de activ.
Important este, aşa cum spuneam, ca România să-şi facă temele din timp şi la timp, de această dată, pentru a nu mai fi în situaţia de a accepta soluţii care să nu corespundă intereselor noastre fundamentale.