Zic „de-a joaca”, părându-mi-se o expresie de atitudine mai potrivită decât oricare alta în materie de sporturi. Nu de puţine ori i-am auzit pe comentatorii de handbal că nu ştiu ce tânără purtătoare de tricou „ştie joaca”. Sau că „o bagă în aţe”, ceea ce l-ar face invidios până şi pe regretatul Cristian Ţopescu. Am jucat noi ceva în preliminariile CE 2020 la fotbal? Ne-am jucat, spre deosebire de adversarii care ne-au luat în serios umplându-ne de goluri, cazul Spaniei, câte degete la o mână. La CM de handbal feminin din Japonia, unde am înregistrat câteva eşecuri de răsunet, am jucat ceva? Pe dracu! Ne-am jucat! E adevărat, în gimnastică verbul este „a evolua”, la aparate. Dar la feminin, acolo unde tabela electronică şi anacronică de la Montreal a afişat nota 1.00 în loc de 10, mai evoluăm noi cu adevărat? Nicicum. Involuăm. Ne-am bătut joc de un cuplu de antrenori cum puţine erau pe atunci în lume, nepreluând nimic din fenomenul Nadia Comăneci. Adică tot un fel de a ne juca în stilul nostru debordant cu o disciplină sportivă în care am fost aşi. Acum, dacă mai prindem un cinci de treflă. „Se sparie gândul” că în vara asta, la Tokyo, va avea loc cea de-a 32-a ediţie a Jocurilor Olimpice. Vom juca un rol ca lumea în toată povestea sau ne vom juca şi noi cu numele ţării prin câteva medalii agăţate de coada clasamentului? Un sport din care curge sânge e handbalul feminin. Pentru a accede la Jocurile Olimpice trebuie să eliminăm, în turneul de calificare, Norvegia sau Muntenegru, meciurile fiind programate la Podgorica. Deocamdată n-avem antrenor, lui Tomas Ryde dându-i-se papucii. Mutăm greu, ca la şah! FRH propusese forului organizator ca Polivalenta clujeană să găzduiască turneul, dar, se vede treaba, Federaţiei Internaţionale i se îndoaie de România. Echipele de club, fără legătură cu flacăra olimpică decât pe filiera „tricoloră”, intră în sesiunea iarnă-primăvară. SCM Râmnicu Vâlcea şi CSM Bucureşti vor evolua în Main Round-ul care va desemna cele mai bune patru formaţii continentale. Partidele restante de la Buzău şi Slatina ne-au arătat că unele deprinderi în disputa dintre semicercuri se învaţă greu şi se uită repede. În plus, la echipa bucureşteană e un început de criză financiară. Vom merge la JO cu „lupii tineri” de la Under 21, semifinalistă la Europeanul de fotbal 2019. Mirel Rădoi, antrenorul, a făcut saltul la naţionala mare, în locul său fiind chemat Adrian Mutu, 41 de ani. Este a patra participare a României la Jocurile Olimpice, după Paris 1924, Helsinki 1952 şi Tokyo 1964. Măcar pentru asta, în loc de glumiţe ieftine, ieftinătatea fiind una dintre filosofiile în care ne vindem, să le mulţumim băieţilor. Naţionala mare se va bate din răsputeri pentru calificarea la turneul final CE 2020 cu Islanda, la Reykjavik. Şi asta nu e totul. Mai e serios de joacă.
