Pe sub zidurile Europei

0

Sau alţi actori, aceeaşi piesă, ca şi în repertoriul de anul trecut, ca şi acum doi ani. Sau prea mici pentru urnele de la Nyon, de unde curg milioane de euro pentru unii şi iluzii pentru alţii, între care şi noi, crepuscularii. În miez de august, când fotbalul occidental se pregăteşte de drum, echipele româneşti se pregătesc să-şi reia locul pe fundul prăpastiilor, de le mai zice şi stadioane. Marţi seară, s-a aprins o luminiţă în tunel: Glasgow. La ora redactării articolului mă întrebam dacă Petrescu şi echipa campioană vor reuşi să convertească egalul din Gruia într-o nouă escaladare de şanse. Foaia de parcurs a celei mai bune echipe din România reţine 0-1 şi 3-1 cu Astana (Kazahstan), 1-0 şi 2-2 cu Maccabi Tel Aviv (Israel), 1-1 cu Celtic, o partidă, singura, de nivel european cu contribuţie neaoşă. Să nu uiţi, Darie: anul trecut pe vremea asta, „feroviarii” îşi lingeau rănile după masacrul cu Dudelange (Luxemburg). În oglinda acestei veri se răsfrânge şi chipul, când surâzător, când răvăşit, al vicecampioanei FCSB. 2-0 şi 2-1 cu Milsami Orhei (Republica Moldova), 3-0 şi 2-3 cu Alashkert (Armenia), 0-0 cu Mlada Boleslav. Fotbaliştilor lui Dică, Bogdan Andone şi Andronache se vede treaba că li s-a inclus în meniu multă sticlă pisată, din moment ce se sparg unu câte unu de cum pun piciorul în teren. Nu mai puţin de 10 jucători sunt aut, record în materie. Un singur om (antrenor, preparator fizic, nutriţionist, bucătar-şef) nu poate reuşi aşa ceva. De săpat adânc! Viitorul Ovidiu, câştigătoarea Cupei României, locul 3 pe podiumul ultimei ediţii de campionat, a avut o tânguire de pasăre-spin: 3-6 şi 2-1 cu Gent (Belgia), după care a pus punct unei aventuri mult mai scurte decât în vara lui 2018. CSU Craiova şi-a adăugat în CV 3-2 şi 3-2 cu FC Sabail (Azerbaidjan), 0-0 şi 3-1, după loviturile de departajare, cu Honved Budapesta, 0-2 cu AEK Atena (apropo: se citeşte Aeca, nu Aec!). Găsim în acest bilanţ de referinţă toate plusurile (puţine) şi minusurile (multe) ale unui campionat de 14 echipe care se bat şi se împacă pentru merite sportive, imagine şi bani. Dar ca să câştigi, trebuie să investeşti mai întâi, acesta e circuitul. Fotbalul e industrie, una extrem de profitabilă, graţie şi televiziunilor, iar UEFA nu răspunde la întinsul mâinii. Chiar şi în cazul lui Ajax. „Nu-mi place cum e făcută competiţia aceasta, Champions League – spune Dan Petrescu. Ajax a jucat finala şi evoluează în preliminarii, ce e asta? Doamne fereşte! De ce campioanele ţărilor nu sunt direct în grupe? De ce se mai numeşte Champions League? Normal că e anormal. Jucăm câte 10 meciuri, istovitoare. Ne batem ca nebunii un an întreg şi ne trezim că jucăm din două în două zile, iar dacă ieşim din Europa nu câştigăm bani, nici nimic”. Trist, dar adevărat. Încă un pic şi se lasă toamna.