Un poliţist acuză: „Suntem precum câini în lanţuri, puşi să apărăm stâna!”

Agent şef Ionuţ Ciciu, vicepreşedinte al Sindicatului Poliţiştilor Dolj şi poliţist cu vechi state în munca de teren, consideră că vinovat pentru tragedia de la Caracal este sistemul poliţienesc nereformat. Poliţistul-sindicalist subliniază într-un interviu-eveniment gravele deficienţe cu care se confruntă poliţistul român în lupta sa cu infracţionalitatea în creştere din România, acuzându-şi superiorii de o politică defectuoasă de cadre şi o precară dotare a oamenilor de teren din Ministerul Afacerilor Interne. În plus, Ciciu consideră că există deficienţe majore ale cadrului legislativ după care este organizată munca poliţiştilor români.

0

Reporter: În calitatea dumneavoastră de poliţist cu 20 de ani de experienţă în Poliţia Română, cum aţi caracteriza intervenţia colegilor de la Caracal?
Ionuţ Ciciu: Consider că, de fapt, este un eşec al statului român, pentru că de foarte mult timp instituţiile responsabile cu siguranţa cetăţeanului nu-şi mai pot desfăşura activitatea în mod eficient şi profesionist.
Rep.: De ce spuneţi că instituţiile statului responsabile cu siguranţa cetăţeanului nu-şi mai pot desfăşura activitatea în mod eficient şi profesionist?
I.C.: În poliţie, de ani de zile, se practică deprofesionalizarea acestei meserii prin subfinanţare, dotare deficientă, prin plecarea din sistem a poliţiştilor cu experienţă, prin venirea în sistem a oamenilor angajaţi direct, fără să urmeze cursurile şcolilor de specialitate ale Poliţiei Române. Apoi, există deficienţe la nivelul cadrului legislativ, care guvernează munca poliţistului şi sunt deosebit de permisive, din toate punctele de vedere, cu infractorii. Este ca şi cum ai pune nişte câini în lanţuri să apere stâna împotriva animalelor de pradă.
Rep.: De ce fel de cadru legislativ aveau nevoie colegii dumneavoastră de la Caracal ca să intre peste acel criminal în miezul nopţii, în condiţiile în care, conform declaraţiilor vecinilor, din curte se auzeau ţipete ale victimei?
I.C.: Eu consider că, în asemenea cazuri de forţă majoră, poliţiştii nu ar trebui să fie subordonaţi procurorului de caz! Eu cred că, în acest caz, poliţiştii nu au avut libertate suficientă de acţiune ca urmare a cadrului legal defectuos. Dacă eram eu, personal, acolo, vă spun sincer că nu mai aşteptam încuviinţarea procurorului pentru a intra în acea noapte pe proprietatea criminalului. Era un risc pe care mi l-aş fi asumat, încălcând acele dispoziţii legale care ne restricţionează acţiunea în încercarea de a o salva pe săraca adolescentă.
În plus, eu cred că prima greşeală a fost făcută acum 3 luni, când primul caz de dispariţie nu a fost tratat cu seriozitate de către cine avea în soluţionare acest dosar!
Rep.: Adică, procurorii şi poliţiştii?
I.C.: Da, acolo a fost făcută prima greşeală.
Rep.: Cum vede Sindicatul Poliţiştilor Dolj o reformă reală a Poliţiei Române?
I.C.: În primul rând, trebuie o reformă la nivelul resursei umane din poliţie. Este obligatoriu ca în sistem să intre doar oameni care au absolvit o instituţie de învăţământ din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Eu aş putea, ca poliţist cu şcoală militară în cadrul MAI, să mă duc asistent medical sau chirurg, fără să urmez o şcoală de profil? Nu! În al doilea rând, cetăţenii trebuie să ştie că există un acut deficit de personal în Poliţia Română, în special când vine vorba de poliţiştii care lucrează în stradă. În al treilea rând, există o gravă deficienţă în dotarea poliţistului român. Spre exemplu, nu avem autospeciale performante, armament individual la nivelul acestui secol, nu există aproape deloc mijloace de protecţie individuală, nu avem în dotare softuri speciale de identificare a persoanelor sau a autovehiculelor aşa cum au, de zeci de ani, colegii noştri din vest. În al patrulea rând, ar trebui reinventat sectoristul, acel poliţist care cunoştea toată populaţia arondată în sectorul său de activitate. În al cincilea rând, trebuie să spunem că, la ora actuală, nivelul de salarizare al poliţiştilor români este ruşinos! Salariul meu, ca poliţist operativ, este la jumătatea salariului unui poliţist comunitar, în condiţiile în care ariile de competenţă diferă extraordinar de mult. Este o inechitate strigătoare la cer, o batjocură la adresa poliţiştilor români. Nu în ultimul rând, este nevoie de o reformă legislativă în sensul unei libertăţi mai mari de acţiune a poliţistului în sprijinul apărării vieţii şi integrităţii corporale a cetăţeanului.
Rep.: În aceste condiţii, cum vedeţi viitorul acestei poliţii române plină de slujbaşi fără cunoştinţe necesare pentru această meserie, prost plătiţi, lipsiţi de mijloace elementare, pentru a-şi desfăşura activitatea pentru care noi, cetăţenii, îi plătim?
I.C.: Atâta timp cât în fruntea Ministerului Afacerilor Interne sunt puşi în funcţii ospătari, secretari de şcoală, viitorul Poliţiei Române nu poate fi decât unul sumbru, lipsit de speranţă. Cred că peste o lună de zile aceste lucruri urâte vor fi date uitării, iar sistemul va continua să funcţioneze ineficient în defavoarea cetăţeanului, lăsându-l lipsit de apărare!