Porția de venin
Te-ai născut în România? Poţi fi oricând o Alexandra!

Alexandra Măceşanu a avut teribilul ghinion să se nască în România. O ţară căreia majoritatea românilor nu îi mai poate face faţă. Unii o părăsesc, alţii îi cad victime, aidoma ei. Cum să rezişti, la doar 15 ani, unei liste de şmecheri şi nonprofesionişti cum nu a mai pomenit lumea civilizată? Ce şanse ar fi avut ea într-o ţară normală la cap? Să vedem!

0

• Dacă Alexandra Măceşanu ar fi trăit într-o ţară normală la cap, s-ar fi urcat într-un microbuz curat, care circulă la jumătate de oră, şi nu ar fi fost nevoită să recurgă la soluţia unei spelunci jegoase, pe post de maşină de ocazie. Dar nu, în România ei, patria celor 3.000 de copii dispăruţi anual, transportul la negru a devenit un fel de sport naţional.
• Dacă acest copil nu ar fi avut ghinionul să se nască „pe aci”, poliţistul de la 112 nu ar fi fost un ageamiu care să o ia pe ea, minor sechestrat, cu „hai, ce vrei… ţii linia ocupată”. Iar sistemul nu i-ar fi permis niciunui poliţist să creadă că are de-a face cu o farsă.
• Într-o ţară normală la cap, niciun tată disperat n-ar fi auzit de la poliţistul-şef: „Dacă dă dracu’ să fie încurcată cu vreunul, tu plăteşti toate percheziţiile!” Dar nu, în România misoginismului cronic, în care oricare canalie îşi permite să pună femeia la punct, fetiţa asta a fost taxată „paraşută” din start.

• Şi chiar dacă Alexandra ar fi alunecat pe căi nepotrivite vârstei ei, un sistem în care funcţionează protecţia faţă de minori s-ar fi alertat să o scoată din mizerie, să o consilieze, să o redea familiei. Să îi recupereze viaţa, nu să o judece pe prezumţii!
• Iar dacă această copilă nu s-ar fi născut sub zodie românească, n-ar fi trecut 14 ore de la primul ei apel la „salvatorul 112”, până când să fie depistată casa ororilor. Cum să fie depistată? Culmea, nu prin sistemul în care s-a băgat peste un miliard de euro şi pe care românul îl privea cu un fel de religiozitate. Cele mai recente informaţii spun că, de fapt, poliţiştii ar fi fost îndrumaţi spre Dincă de către cetăţeanul din a cărui carte de vizită fata dăduse detalii la telefon. „Geolocalizarea”, da!
• Şi a mai avut o neşansă Alexandra! Să locuiască chiar lângă Deveselu; Licuriciul! Ce cuvânt sfânt! Poate că dacă n-ar fi fost Deveselu, ci Oveselu, de exemplu, poliţia şi procurorii nu ar fi păzit poarta fiarei de la ora 2.00 la 6.00 , de parcă se sfiau ca nu cumva să îi tulbure ciclurile somnului nocturn.
Greu de crezut că în cazul „Alexandra” s-au adunat atât de mulţi imbecili. În peisaj, pe muzica asta sinistră de batistă pe ţambal, pute a complicitate!