Olăneşti: Raiul lui Gheorghiu- Dej, la pământ

Rinichii bolnavi ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi prietenia României cu ruşii au făcut ca, în anii 50, să fie construită, într-un parc natural feeric din Olăneşti-Vâlcea, Vila 1 Mai. A trecut timpul şi locul securiştilor, care până în 1989 păzeau acest loc cu străşnicie, ca nu cumva vreun nomenclaturist ori familia sa să păţească un deranj, a fost luat de cete de câini vagabonzi care fac rondul în căutare de hrană. Ceea ce pe vremuri era raiul comuniştilor, acum a coborât pe pământ, cu neplăcerile care, inerent, decurg din această metamorfoză.

0

Secţia exterioară Olăneşti, Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie este, de ani buni, parte a Spitalului Universitar Elias. Clădirea te copleşeşte prin imensitatea şi arhitectura sa, austeră şi de un lux din ce în ce mai ruginit. A fost construită după prototipul unei vile din Crimeea, vilă pe care ruşii au copiat-o după model italian, şi a fost inaugurată pe 23 august 1954. Avea, printre alte dotări, şi patru apartamente pentru cei patru „mari” ai acelor vremuri: Gheorghe Gheorghiu-Dej, şeful statului, care suferea de litiază renală şi se trata cu apele curative atât de apreciate; temuta Ana Pauker, viceprim-ministru şi ministru de externe al României; pentru Teohari Georgescu, ministru de interne, dar şi pentru Vasile Luca, o perioadă ministru de finanţe al României. Deși, pe parcursul construirii vilei cei trei au fost „maziliți”, apartamentele au fost ocupate de către alți nomenclaturiști „de top”. Nu în ultimul rând, aici se oblojeau sau se delectau ocupanţii sovietici.

De la PCR la MApN şi apoi la Academie
Până la Revoluţie, despre Vila 1 Mai se vorbea în şoaptă. Aici aveau acces fruntaşii comunişti, ofiţerii securişti şi, după 1970, turiştii extrem de selectaţi. Mulţi dintre ei, acum la pensie, şi-au păstrat obiceiul să vină la Olăneşti, la „sanatoriu”. Astfel se explică prezenţa siluetelor înalte, drepte şi severe, care se plimbă, unele încă vioaie, altele şovăielnice, prin clădire.
După Revoluţie, timp de patru ani, clădirea a fost dată MApN. Apoi, în 2002, prin insistenţele lui Sorin Oprescu, a revenit în custodia Spitalului Elias şi a Academiei Române. Sanatoriul, pe vremuri o perlă arhitecturală, resimte scurgerea anilor. Încercările conducerii spitalului de trecere a imobilului în categoria clădirilor de patrimoniu au fost respinse de-a lungul timpului. Prin urmare, pericolul de agresiune arhitecturală pândeşte de după colţuri. Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea, vine cu o veste bună: „Vom face diligenţele necesare pentru ca această clădire să intre în regim de protecţie”.

Două secţii cu 180 de paturi

Aşezământul din Olăneşti are două secţii cu câte 90 de paturi, amplasate în camere simple, duble, triple şi apartamente. Aici se fac cure balneare pentru diverse afecţiuni, cu renumitele ape sulfuroase. Sunt tratate boli ale aparatului digestiv, renal, boli reumatismale, respiratorii, dermatologice, ginecologice, afecţiuni alergice etc. Cu un telefon de programare şi actele necesare, poate să se interneze oricine. Raiul lui Dej, altădată inaccesibil muritorilor de rând, acum, învechit, pe alocuri neîngrijit şi înconjurat de câini hămesiţi, a coborât pe pământ. Sau, mai bine zis, „la pământ”.