De aproape un an, administraţia Craiovei s-a împotmolit la proiectul de a construi platformele cu containere îngropate pentru colectarea gunoiului. Ar fi fost un pas mic, dar util pentru un management mai bun al deşeurilor din oraş: îngroparea containerelor ar fi redus mirosurile neplăcute şi ar fi făcut tot procesul mai igienic. Până acum, însă, tot proiectul este blocat la faza de avizare. Pur şi simplu, Statul român reprezentat de administraţia municipală nu dă voie statului român reprezentat de administraţia judeţeană să sape nişte gropi şi să toarne nişte beton. Timp de mai bine de opt luni, oameni prin diverse birouri au stat pe hârtii şi s-au întrebat pe unde oare trec reţelele noastre de utilităţi (apă, canal, termoficare şi aşa mai departe).
Dacă un proiect atât de mărunt ridică probleme atât de mari, este clar că administraţia nu e nici pe departe pregătită să asume schimbările majore care se impun pentru a face un management cu adevărat inteligent al deşeurilor.
Nu este nevoie de vizionari sau profeţi pentru a ghici care este calea de urmat. Este suficient să avem în administraţie oameni suficient de destupaţi la minte pentru a putea învăţa din experienţa altor oraşe europene şi suficient de harnici încât să se ţină de muncă şi să ducă proiectul la bun sfârşit.
Totul începe cu schimbarea de viziune: în momentul în care ştii ce se poate face, gunoiul devine deja o resursă. În economia circulară, deşeurile de azi sunt materia primă de mâine. Nu e o noutate pentru nimeni că materiale precum sticla, plasticul, hârtia şi aşa mai departe pot fi refolosite şi de aceea avem nevoie să le colectăm separat de gunoiul menajer. Dar nici acesta din urmă nu trebuie ignorat: în urma unui proces tehnologic nu prea complicat, resturile alimentare se transformă în două resurse importante, fertilizatorul natural şi biogazul. La rândul său, biogazul este folosit fie la încălzirea locuinţelor, fie drept combustibil pentru autobuzele special echipate în acest sens, aşa cum se întâmplă cu mare succes la Stockholm, de exemplu.
La Mofleni, în loc să avem o simplă groapă de gunoi al cărei miros se poate simţi uneori până în centrul Craiovei, am putea avea o staţie modernă de management al deşeurilor, unde reciclabilele să fie procesate şi pregătite pentru a fi reintroduse în circuitul economic, iar deşeurile organice să fie introduse în staţia de biogaz. Nu este literatură ştiinţifico-fantastică, este un proiect realist şi fezabil, pentru care sunt sigur că Uniunea Europeană ne-ar putea pune la dispoziţie fondurile necesare. Craiova poate fi un oraş smart, dacă administraţia se va ridica la nivelul aşteptărilor cetăţenilor săi.

Ionuț Stroe – deputat PNL