Obiectivul Coaliției de guvernare de a adopta Legea lobbyului în această sesiune parlamentară, la inițiativa ALDE, naște o serie de speculații și interpretări care denaturează sensul real al lucrurilor.
Încerc în acest editorial să risipesc cu argumentele textului de lege îndoielile și suspiciunile care au apărut din necunoaștere sau din reacredintă. Și, fără patimă, să recurgem la sensurile reale așa cum transpar ele din proiectul de lege.
În primul rând titlul legii „Legea privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor” arată limpede intenția inițiatorului de a aduce la vedere activitățîle legate de influențarea legitimă a deciziilor publice.
Orice activitate de acest fel a unei firme specializate sau care are în obiectul de activitate lobby nu poate fi desfășurată legal în absența înscrierii respectivelor firme în Registrul național de Lobby care poate fi consultat de către orice cetățean. Mai mult toate societăţile care fac o activitate de promovare şi care au un contract comercial cu un client şi promovează interesele clienţilor în faţa decidenţilor publici trebuie să se înscrie în acest registru de lobby. Printre datele care vor putea fi consultate public se numără numele și datele de naștere ale lobbyișților, cifra de afaceri obținută din activitățile de lobby, precum și numărul de comenzi, denumirea (firma), numărul de înregistrare la registrul comerț̦ului, sediul, o scurtă descriere a activităților profesionale sau comerciale, codul de conduită. Adică, transparență totală.
Apoi, potrivit proiectului de lege demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual, în măsură în care își desfășoară activitatea în procesul de legiferare și în procesul de punere în aplicare a legislației specifice li se INTERZICE să desfăşoare, pe perioada mandatului sau a funcției deț̦inute, activitatea de lobby-ist în domeniul său de activitate. Adică, parlamentarii, politicienii nu pot desfășura astfel de activități.
Există deasemenea prevederi clare ale legii care reglementează din start orice inițiativa de lobby tocmai pentru a o canaliza de la început în temeiuri de legalitate. Legea spune limpede că ”o persoană care desfășoară o activitate de lobby și de reprezentare a intereselor trebuie să prezinte misiunea să, la primul contact cu un reprezentant public, precum și identitatea și preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale asociației de interese”.
Celor interesați să demareze o astfel de activitate le sunt precizate prin lege condiții clare în absența respectării lor fiind pasibili de consecințe legale serioase.
Lobby-istul nu are voie să dobândească informațîi într-o modalitate și o formă ilegale. El trebuie să comunice informațiile deț̦inute pentru exercitarea activității sale cu respectarea adevărului. Să se informeze cu privire la restricțiile de activitate și la normele de incompatibilitate adoptate pentru reprezentanțîi publici și să respecte restricțiile respective. Să nu exercite nicio formă de presiune ilegală sau inadecvată asupra reprezentanților publici. Mai mult nu se poate solicită onorariu de succes în măsură în care activitatea de lobby urmărește încheierea contractelor cu statul sau cu o unitate administrativ-teritorială. În cazul existenței lui acest onorariu se va face venit la bugetul de stat. Adică, strictețe și reguli clare.
Iată doar câteva elemente pe care am vrut să le aduc la cunoștință opiniei publice pentru că manipularea să nu își facă loc și aici.
Deputatul Ion Cupă – preşedintele ALDE Dolj