Slujbă de pomenire şi manifestări culturale dedicate poetului naţional Mihai Eminescu

0

Luni, 15 ianuarie 2018, de Ziua Culturii Naţionale, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a săvârşit slujba de pomenire pentru poetul naţional Mihai Eminescu în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae” şi în piaţeta Centrului Eparhial, unde, la iniţiativa Înaltpreasfinţiei Sale, a fost aşezat bustul poetului, după care, în Sala Iosif Episcopul a Casei Sfântul Calinic, au fost organizate o serie de activităţi culturale.
În cuvântul adresat celor prezenţi, intitulat Mihai Eminescu şi unitatea neamului românesc, Chiriarhul Râmnicului a precizat că „Mihai Eminescu, poetul neamului românesc prin excelenţă, este cel care a pus în versuri ca nimeni altul dorul de absolut şi veşnicie.
… Legătura dintre Biserica Ortodoxă şi neamul românesc Eminescu o considera a fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a poporului. Rolul pe care Biserica l-a avut în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale este incontestabil, iar Eminescu rezumă acest lucru în câteva idei care sunt valabile şi astăzi. Astfel el spune că: „Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit de înghiţirea prin poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea şi ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e” (M. Eminescu, Opere, vol. X, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1989, p. 187).
Mihai Eminescu a plecat mult prea devreme în ceruri; mult prea devreme pentru că mai avea multe de spus pentru neamul acesta şi cu toate că era conştient de calităţile lui scriitoricesc, niciodată nu s-a mândrit cu acestea, ci smerenia lui a fost atât de mare, încât pare de neînţeles pentru noi cei de astăzi: ”nimănui să nu-i abată prin minte c-ar fi un geniu”, mărturisea Eminescu.
Ne-am rugat şi astăzi ca în fiecare an ca sufletul lui să se mângâie în ”Lumina lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte”, de care să ne împărtăşim cu toţii! Veşnică să-i fie pomenirea!”
Personalitatea Luceafărului poeziei româneşti a fost elogiată de actorii George Ivaşcu, managerul şi fondatorul Teatrului Metropolis din Bucureşti, şi Anghel Damian de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti, împreună cu Arhid. Prof. Dr. Codruţ-Dumitru Scurtu, soprana Monica Scurtu, prof. Irina Stratulat (pian), prof. Dorin Farcaş (oboi), care au interpretat fragmente din lirica eminesciană.

Sursa: Arhiepiscopia Râmnicului

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ