Blestemul averii ignorate
Poliţiştii din Olt au ridicat din locuinţa lui Florin Stănciucu, din comuna Optaşi-Măgura, fragmente dintr-o brăţară din aur cu capul de lup şi corp de şarpe. „În urma examinării brăţării, s-a stabilit că aceasta este confecţionată din aur de 24 k, cântăreşte 108 g, iar la unul dintre capete are reprezentat un cap alungit de lup, continuându-se cu un corp de şarpe, însemne specifice dacice. Întrucât brăţara ar putea face parte din Patrimoniul Naţional Cultural al României, a fost înaintată spre examinare specialiştilor din cadrul Muzeului Naţional de Istorie, care urmează să se pronunţe asupra veridicităţii acesteia. Poliţiştii continuă cercetările pentru încălcarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 42 din 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional”, declară Alexandra Dicu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt. Aceasta a mai precizat că oamenii legii l-au interogat pe tânărul de 27 de ani pentru a afla cum a intrat în posesia bucăţilor din brăţara dacică şi că se fac cercetări pentru a se stabili cu exactitate împrejurările apariţiei obiectului de patrimoniu în gospodăria olteanului.

Povestea unei comori neştiute
Tânărul recunoaşte că a găsit bucăţile de brăţară în urmă cu doi ani, dar susţine că nu a ştiut despre ce este vorba, acesta fiind şi motivul pentru care nu le-a predat autorităţilor.
„În urmă cu doi ani, am ridicat un gard şi am săpat un şanţ. Mai apoi am cărat de peste deal pământ de am băgat umplutură. Brăţara, dacă asta este, a fost găsită după. Nimeni nu ştie dacă în pământul adus sau din cel scos din şanţul pentru gard. Nu ne-am dat seama despre ce este vorba. Se jucau copiii cu bucăţile de metal. Soţia le-a luat ca să nu-şi scoată copiii ochii. A văzut că e ceva ce străluceşte şi le-a pus într-o geantă. Au stat acolo mult timp până când a dat peste ele şi a început să întrebe pe oricine venea pe la noi dacă ştiu ce ar putea fi vorba. Zilele trecute, m-am trezit cu domnul poliţist care m-a întrebat dacă am brăţara şi dacă o predau sau trebuie să vină cu mandat. I-am spus că o predau, că habar nu am ce este. Apoi au venit nişte domni de la Slatina care m-au întrebat când şi unde le-am găsit, m-am dus cu dânşii de unde am luat pământul de umplutură… Cam asta-i povestea”, ne-a declarat Florin Stănciucu, întrebându-ne dacă este vorba, într-adevăr, de o brăţară valoroasă şi dacă el se alege cu ceva pentru că a găsit-o şi a predat-o.
Bietul om habar nu are că a fost la un pas de a răspunde penal pentru deţinerea ilegală de obiecte de tezaur.

Autentificarea unui bun de tezaur
Istoricii care au văzut fotografia cu fragmentele descoperite la Optaşi-Măgura susţin că ele fac parte dintr-o brăţară dacică. Rămâne acum ca acest lucru să fie confirmat de către specialişti în urma unor expertize. Bucăţile din ceea ce se estimează a fi parte din tezaurul naţional sunt supuse expertizării, autentificării şi evaluării. „Este vorba de o descoperire arheologică întâmplătoare care ne-a fost predată nouă de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Olt. Noi am transmis obiectele Muzeului Naţional de Istorie, care are experţi autorizaţi în acest domeniu, în vederea expertizării şi identificării, clasării şi evaluării acestora, dacă se dovedeşte că este vorba de o brăţară dacică, aşa cum pare la prima vedere”, a declarat Laurenţiu Comănescu, consilier superior în cadrul Direcţiei de Cultură Olt.
„Din primele cercetări se pare că avem de-a face cu o brăţară dacică, asemănătoare celor găsite la Sarmizegetusa. Fiind vorba de un obiect de tezaur, noi ne-am arătat disponibilitatea de a suporta toate cheltuielile legate de identificarea, expertizarea şi evaluarea brăţării, pentru ca ea să revină Muzeului Judeţean Olt. Avem în acest sens sprijinul Consiliului Judeţean Olt, al domnului preşedinte Marius Oprescu. Administraţia judeţeană şi-a arătat disponibilitatea şi de a suporta cheltuielile cu un eventual şantier arheologic în zona în care a fost desocoperită brăţara”, a susţinut directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică.

Fără recompensă, dar şi fără urmări penale
Florin Stănciucu ar fi putut primi despăgubiri uriaşe ce ar fi depăşit 10.000 de euro dacă ar fi predat autorităţilor brăţara în momentul găsirii ei sau cel mai târziu în 72 de ore. Legea patrimoniului prevede plata unei recompense de până la 30% din valoare dacă descoperitorul obiectelor de patrimoniu este de bună credinţă şi le predă autorităţilor în termen. Dacă bunul găsit este de o valoare excepţională, aşa cum se pare că este această brăţară, recompensa poate ajunge până la 45% din valoarea de expertiză. În caz contrar, dacă se constată că persoana care a făcut descoperirea nu a fost de bună credinţă, recompensa nu se acordă. Ba chiar mai mult, cel care a făcut descoperirea poate răspunde penal dacă are cunoştinţă de valoarea bunului şi a încercat să-l valorifice în interes personal. El poate fi pus la plata unei amenzi penale de câteva zeci de mii de lei sau riscă chiar să ajungă după gratii. Aşa s-a întâmplat cu aceia care au încercat, în urmă cu mai bine de un deceniu, să vândă o parte din brăţările dacice descoperite la Sarmizegetusa.

Obiecte de tezaur
Brăţara dacică descoperită la Optaşi-Măgura seamănă izbitor cu cele descoperite la Sarmizegetusa, care fac parte din tezaurul naţional. Ea a fost descoperită într-o zonă în care istoricii susţin că a existat o aşezare de daci liberi. Valoarea unei brăţări dacice este evaluată la peste 100.000 de euro. La Sarmizegetusa, între 1999 şi 2001, au fost găsite şi valorificate ilegal 24 de brăţări dacice din aur de 24 k. Statul a reuşit să recupereze doar cu puţin peste jumătate dintre acestea. Tot acolo au mai fost descoperite şi 27 de brăţări din argint sau suflate cu argint. Brăţările dacice recuperate au fost expertizate atât în ţară, la Institutul de la Măgurele, cât şi la Muzeul Luvru şi în SUA de dr. Pieter Myers, renumit arheometrist. Potrivit specialiştilor, brăţările au fost confecţionate din aur ce provine din râurile din zonă şi din filoane de suprafaţă. Piesele au fost realizate într-un atelier de lângă Sarmizegetusa. Brăţările au fost modelate la rece, din ciocan de lemn, dintr-un lingou de aur de formă rectangulară, iar decoraţiunile au fost executate prin perforare şi gravare. Dimensiunile mari şi cantitatea de material brut folosită dovedesc că meşteşugarii aveau la dispoziţie cantităţi mari de aur.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ