Leul a pierdut contactul cu monedele din regiune

Criticile adresate guvernului PSD-ALDE de Comisia Europeană sau, cel mai recent, FMI, îşi pun amprenta asupra evoluţiei monedei naţionale care, de câteva săptămâni, a pierdut contactul cu celelalte monede din regiune, care au o tendinţă netă de apreciere.

0

Perioada analizată a debutat cu un curs al euro de 4,5583 lei, care a coborât în 25 mai la 4,5496 lei, ceea ce dădea speranţe că media va reveni spre 4,54 lei.
Finalul intervalului a readus însă leul pe depreciere, iar media a urcat la 4,5637 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,559 şi 4,565 lei, semn că 4,56 lei este un nivel agreat de către BNR, după ce guvernatorul său a afirmat de mai multe ori că leul nu are foarte mare spaţiu de manevră (apreciere) în acest an.
Revenind la criticile aduse politicilor fiscale şi salariale, un raport recent al FMI observa că „principalele riscuri pentru perspectivele economice vizează reducerea prudenţei fiscale, care ar putea afecta negativ încrederea pieţei. Asta, împreună cu tensiuni politice în creştere, ar putea eroda consumul şi investiţiile, ar putea creşte costul de finanţare a statului şi ar putea exercita presiuni asupra cursului de schimb, lucru care ar afecta bilanţurile băncilor prin expunerile lor în valută”.
La rândul lor, analiştii reuniţi în CFA România se aşteaptă la o creştere a cursului euro, pe termen lung, de la 4,5 la 4,6 lei, o tendinţă asemănătoare urmând a fi preluată şi de dobânzile la lei, pe termen scurt sau lung.
Cursul dolarului american a fluctuat între 4,0489, minim al ultimelor şase luni, şi 4,0822 lei, medie stabilită la finalul perioadei, când cotaţiile din piaţă au fluctuat între 4,077 şi 4,085 lei.
După o scădere de la 4,1729 la 4,1668, media monedei elveţiene a fost stabilită la finalul perioadei la 4,1875 lei, în condiţiile în care aceasta a fluctuat pe pieţele internaţionale între 1,088 şi 1,095 franci/euro.
Dacă leul nu reuşeşte să recupereze pierderile apărute de la finalul lunii martie, în schimb celelalte monede din regiune au o tendinţă de apreciere faţă de euro. Astfel, cea poloneză s-a întărit la finalul perioadei la 4,168 – 4,188 zloţi, iar cea maghiară la 306,9 – 307,8 forinţi.
Perechea euro/dolar a crescut la începutul intervalului la 1,1268 dolari, maxim ce nu a mai fost atins din 9 noiembrie, imediat după alegerea lui Donald Trump drept preşedinte. La finalul perioadei, tranzacţiile s-au realizat între 1,1162 şi 1,1189 dolari. Uşoara apreciere a dolarului a apărut după revizuirea pe creştere a PIB-ului american din primul trimestru, ceea ce ar putea stimula Rezerva Federală să majoreze dobânda sa cheie la jumătatea lui iunie.
Tendinţa de scădere a dolarului, după ce la începutul anului euro a atins minimul ultimilor 14 ani de 1,0341, vine pe fondul înmulţirii nemulţumirilor privind modul în care sunt dirijate economia şi societatea americană de Administraţia de la Casa Albă.
Evoluţia actuală a euro îi face pe unii dintre analişti să vorbească despre faptul că el va avea cea mai puternică creştere anuală din 2007, cei de la ING estimând atingerea pragului de 1,20 dolari, după ce la sfârşitul lui 2016 se discuta despre paritatea dintre cele două monede majore. Avansul puternic vine după deprecierea de 23% din ultimii trei ani.
Analiza cuprinde perioada 23 – 29 mai