Slujbă de pomenire pentru Voievodul Mircea cel Bătrân la Mănăstirea Cozia

0

Sâmbătă, 28 ianuarie 2017, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârşit slujba de pomenire pentru Voievodul Mircea cel Bătrân, ctitorul Mănăstirii Cozia. Alături de Înaltpreasfinţia Sa au fost prezenţi părinţii stareţi ai mănăstirilor vâlcene, mai mulţi preoţi şi diaconi, precum şi oficialităţi locale şi personalităţi culturale, istorici de marcă şi numeroşi credincioşi.
După slujba de parastas, în sala complexului muzeal al mănăstirii s-au desfăşurat lucrările simpozionului naţional „Voievodul Mircea cel Bătrân, apărător al dreptei credinţe şi ctitor de lăcaşuri sfinte”, în cadrul căruia au fost susţinute o serie de comunicări ştiinţifice care reafirmă responsabilitatea pe care Voievodul Mircea a manifestat-o în apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti pentru păstrarea demnităţii poporului român şi a Bisericii.
În prelegerea ”Mircea cel Bătrân, păstrător al credinţei părinţilor”, Înaltpreasfinţia Sa a subliniat că „Mircea cel Bătrân trebuie cinstit după cuviinţă, cu atât mai mult în ziua trecerii sale în Împărăţia lui Dumnezeu. Se cuvine, de asemenea, să fie cinstit pentru că a lucrat pentru bunul mers al vieţii bisericeşti din ţara sa şi a apărat teritoriile româneşti spre a nu cădea sub stăpânire păgână. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de Voievodul Mircea cel Bătrân în sprijinul Bisericii, putem spune că a fost unul dintre principalii ctitori de biserici şi restauratori de sfinte lăcaşuri ai perioadei medievale. (…)
Mănăstirea Cozia, locul unde ne aflăm noi astăzi spre a-l cinsti pe vrednicul domnitor la 599 de ani de la trecerea sa de pe tronul Ţării Româneşti către Împărăţia cea cerească este locul pe care şi l-a ales pentru odihnă veşnică până la învierea cea de obşte, precum şi locul potrivit pentru portretul votiv de «mare voievod şi domn» pictat în partea dreaptă a naosului. (…)
Dreapta credinţă şi evlavia domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătrân, nu pot fi puse la îndoială. Înseşi ctitoriile sale sunt semnul unei credinţe nestrămutate, ce arată dorinţa acestuia de a fi pomenit necontenit la Sfânta Liturghie, iar duhovnicul său, Sfântul Nicodim de la Tismana, este, fără doar şi poate, un garant cert al vieţii pe care domnitorul o ducea. Studiile din ultimii ani asupra personalităţii domnitorului Mircea cel Bătrân îl aşază pe acesta între sfinţii domnitori, precum Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Sfântul Voievod Neagoe Basarab. (…)
Pomenirea voievodului Mircea cel Bătrân, Domnitorul Ţării Româneşti, nu se va şterge din rădăcinile neamului nostru, atâta timp cât nu vom uita să-i cinstim memoria aşa cum i se cuvine unui mare voievod. Domnitorul Mircea cel Bătrân rămâne mereu viu prin ceea ce a lăsat posterităţii şi constituie un îndemn pentru generaţiile de azi şi de mâine în a sluji acest popor şi mai ales prin faptul că a garantat prin vitejia sa şi a poporului său dezvoltarea unei Europe creştine în care au înflorit arta şi cultura, concretizate mai ales în catedrale care pot fi admirate şi astăzi”, a precizat Chiriarhul Râmnicului.
În continuarea simpozionului moderat de către Părintele dr. Ştefan Zară, consilier cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului, au fost susţinute următoarele prelegeri:
– Prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, ”Mircea cel Mare – domnul Ortodoxiei biruitoare”;
– Arhim. dr. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, ”O danie necunoscută făcută Mănăstirii Cozia de către Voievodul Mircea cel Bătrân”;
– Dr. Florin Epure, ”Hrisovul lui Mircea cel Bătrân din 8 ianuarie1392”;
– Ing. dr. Mihai Sporiş, ”Mircea cel Mare, cel Bătrân, eroul de la Rovine”;
– Pr. dr. Laurenţiu Rădoi, ”Epoca lui Mircea cel Bătrân, moment de seamă în istoria judeţului Vâlcea”.
În partea finală a întâlnirii au fost propuse o serie de proiecte culturale, în cadrul cărora vor fi prezentate vocaţia ctitoricească a voievodului Mircea cel Bătrân, precum şi aspecte ale vieţii duhovniceşti şi activităţii culturale desfăşurate în perioada domniei sale.

Sursa: Arhiepiscopia Râmnicului