Cu bune şi rele, Doljul merge încă patru ani pe mâna PSD
Strategia, bate-o vina…!

Marşul Partidului Social Democrat spre Palatul Victoria a primit o mână zdravănă de ajutor din partea electoratului doljean, duminică, 11 decembrie. Cu peste 60 de procente adjudecate atât la Camera Deputaţilor cât şi la Senat, pesediştii doljeni, conduşi în această campanie electorală de primarul Lia Olguţa Vasilescu, au reuşit să-şi surclaseze adversarii direcţi, liberalii. În plus, alături de cei nouă parlamentari ai social-democraţilor (şase deputaţi şi trei senatori), în băncile Camerei Deputaţilor îşi va găsi un loc şi şeful filialei locale a ALDE, Ion Cupă, mehedinţeanul care a reuşit o mică minune săltând partidul lui Tăriceanu peste pragul electoral în Dolj. Filiala doljeană a PNL nu a mai reuşit să reediteze surpriza de la locale şi a luat un scor electoral modest, în mare parte datorat prestaţiei mediocre a conducerii centrale a partidului. Un scor mai mult decât decent au reuşit şi anonimii craioveni din partidul vedetei Nicuşor Dan, Uniunea Salvaţi România. Claudiu Prâsnel, candidatul userist aflat pe primul loc pe lista pentru Camera Deputaţilor, a reuşit să-i fure de sub nas un mandat de deputat profesorului Gheorghe Bică, preşedintele PMP-ului local, cel căruia i-au lipsit mai puţin de patru sute de voturi pentru a merge la Bucureşti.

0

Aflaţi la startul competiţiei electorale în pole-position, social-democraţii doljeni şi-au respectat întru totul statutul de mari favoriţi şi au spulberat concurenţa politică doljeană. Cu aproximativ 62 de procente din sufragiile electoratului, socialiştii doljeni au trimis în Parlament nu mai puţin de nouă candidaţi, şase deputaţi şi trei senatori. Scorul înregistrat este unul excepţional, clasând filiala doljeană pe un onorant loc trei într-un clasament intern al partidului.
Nu puţini sunt cei care se întreabă cum au reuşit social-democraţii să-şi maximizeze atât de mult scorul electoral în condiţiile în care în ultimii zece ani ei sunt într-o continuă urcare în Dolj. Explicaţii ar fi multe, însă patru dintre ele ni se par cele mai importante.

O campanie de excepţie
În primul rând, preluarea frâielor campaniei de către Lia Olguţa Vasilescu a fost, de departe, cea mai inspirată mişcare tactică. „Pur şi simplu lumea o venerează în judeţ. Îţi jur, am văzut babe care îi pupau mâna! Aşa ceva eu n-am mai pomenit vreodată. Iar despre primari, ce să-ţi zic… Îi întreba cât au luat la locale şi după ce afla le fixa un target cu cinci-zece procente în plus, iar aceştia acceptau fără să crâcnească“, ne-a povestit unul dintre membrii staff-ului de campanie al PSD.
Al doilea motiv ar fi acela că „oastea“ social-democrată are un „tătuc“ la Dolj, Claudiu Manda. Preşedintele organizaţiei a impus şi impune o rigurozitate dusă la extrem în ceea ce priveşte organizarea campaniilor electorale. Cere mult de la toţi cei implicaţi şi nu ezită să-i sancţioneze, într-un fel sau altul, pe cei mai delăsători. Nu prea face diferenţieri între membrii activului de partid şi împarte în mod obiectiv felicitări sau sancţiuni atunci când situaţia o cere. Una peste alta, filiala judeţeană este o maşinărie electorală bine condusă, iar rezultatele sunt unele pe măsură.
Al treilea motiv se datorează, în bună parte, unor negocieri înţelepte de la centru. Atunci când l-a acceptat pe Cioloş drept premier, Dragnea a pus, printre altele, condiţia ca la nivel local să nu se pornească un tăvălug de epurări pe criterii politice la nivelul serviciilor deconcertate. Astfel, deşi teoretic de un an de zile nu se mai aflau la putere, social-democraţii doljeni s-au putut baza la nivel local pe o armată de directori plasaţi în posturi cheie în administraţia judeţului. Deşi la nivel central apăsau puternic pe pedala opoziţiei, pe plan local pesediştii s-au aflat tot timpul la putere.
Al patrulea motiv este acela că, la nivel central, campania electorală a PSD a avut o logică electorală foarte bună. Poate pentru prima dată în ultimii ani, strategia pusă la cale în „laboratoarele“ centrale ale partidului s-a pliat minunat pe doleanţele electoratului din întreaga ţară, lucru scos în evidenţă şi de statisticile apărute la începutul acestei săptămâni. Pe lângă tradiţionalul electorat îmbătrânit din mediul ruiral, PSD a găsit calea cea mai potrivită în a-şi atrage şi un important electorat tânăr care trăieşte în mediul urban. Uşor, uşor, bazinul electoral pesedist se lărgeşte, motiv de îngrijorare, din punctul nostru de vedere, pentru adversarii liberali.

Pe liberali i-a îngropat Centrul
La polul opus, o surpriză neplăcută o constituie scorul liberalilor doljeni. Deşi se încadrează în trendul naţional, nimeni nu poate fi fericit cu cele 17 procente obţinute la aceste alegeri. Motive ar fi multe, însă în mare măsură daunele sunt cauzate de bâlbele mai dese şi mai mari decât oricând ale conducerii centrale a partidului. Este unanim acceptat faptul că tonul într-o campanie electorală pentru Parlament, atunci când se votează pe liste şi nu uninominal, este dat de strategia de campanie gândită de conducerea centrală a partidului şi pusă în aplicare de fiecare dintre filialele judeţene ale partidului. Or, liberalii, la nivel central, au ”defilat“ în primele două săptămâni de campanie cu Dacian Cioloş în frunte, de parcă l-ar fi descoperit brusc pe Mesia aducător de voturi. Târziu şi tardiv au descoperit că electoratul nu este pregătit să transforme gradul înalt de încredere cu care îl creditau pe premierul tehnocrat în procente pentru PNL şi abia în a treia săptămână de campanie au încercat să schimbe din mers strategia. A fost prea târziu şi, probabil, ineficient. Paradoxal, la Dolj, liberalii au luat decizia să schimbe strategia cu o săptămână înainte de a primi ordine în acest sens de la conducerea centrală a partidului. Din păcate pentru ei, schimbarea de strategie s-a dovedit inutilă, lipsa unui mesaj coerent şi profund liberal de la centru i-a privat de procente bune şi, de ce nu, de încă un parlamentar.
Cel mai surprinzător rezultat, din toate punctele de vedere, îl reprezintă cel al USR. Fără absolut nicio structură în judeţ şi cu o listă de candidaţi anonimi din toate punctele de vedere, „supuşii“ lui Nicuşor Dan au reuşit să-l vâre cu forcepsul în Parlament pe… Claudiu Prâsnel. Cine este şi ce îşi propune el să facă pentru acest judeţ este greu de precizat atâta timp cât viitorul deputat nici măcar nu s-a obosit să le propună ceva concret doljenilor. Însă „împăratul“ Facebook, împreună cu mediatizarea la nivel central a fenomenului „USB & USR“, l-a propulsat pe tânărul craiovean pe băncile Camerei Deputaţilor.

Cupă, un lider inspirat
Un eşec usturător a înregistrat şi Partidul Mişcarea Populară. Chiar dacă au beneficiat de structurile din teritoriu ale fostului UNPR, pemepiştii au reuşit doar să salte peste pragul electoral, fără însă a reuşi să-l trimită pe Gheorghe Bică în Camera Deputaţilor. Conform unor surse din interiorul partidului, fostului comandant al IPJ Dolj i-au lipsit doar câteva sute de voturi pentru a lua faţa unui coleg de partid din alt judeţ. Ghinionul a fost unul absolut în condiţiile în care, în ciuda unei campanii articulate şi a unor promisiuni ferme de combat ale unor primari şi preşedinţi de filiale orăşeneşti sau comunale, au existat câteva trădări în sânul partidului.
pag-cupaPoate cel mai meritoriu câştigător al acetui scrutin este deputatul Ion Cupă, preşedintele filialei locale a ALDE. Deşi nimeni nu i-a acordat vreo şansă, acesta a reușit, într-un mod uluitor, să pună pe picioare, în numai trei luni, o filială capabilă să-l salte peste pragul electoral şi să-l bage în Parlament. Cu o vastă experienţă de campanie, Cupă fiind unul dintre cei mai experimentaţi politicieni olteni din acest punct de vedere, el a smuls maximum ce se putea obţine din fiecare cotlon al Doljului. Şi-a făcut calculele pragmatic, şi-a utilizat la maximum resursele umane limitate pe care le-a avut la dispoziţie şi, atunci când s-a tras linie, a ieşit învingător!