Consultările convocate de președintele Nicușor Dan au durat aproape două ore și au vizat, printre altele, restanțele din PNRR și posibilitatea formării unei majorități parlamentare pentru un nou executiv. Discuția s-a blocat însă în același punct. PNL și USR au decizii interne prin care refuză guvernarea alături de PSD, iar social-democrații insistă că aceste decizii ar bloca ieșirea din criză. Sorin Grindeanu a susținut, la finalul consultărilor, că liderii de dreapta nu oferă soluții pentru cetățeni, ci doar un mesaj anti-PSD. Liderul social-democrat a afirmat că acest tip de abordare „nu scade facturile” și „nu crește pensiile”, ci ar avea ca singur efect menținerea lui Ilie Bolojan într-o poziție de influență politică. Declarația marchează încă o încercare a PSD de a transfera responsabilitatea blocajului către PNL și USR. Numai că argumentul social-democraților are o vulnerabilitate majoră. PSD a fost partidul care a retras sprijinul pentru Guvernul Bolojan și a mers mai departe, alături de AUR, cu o moțiune de cenzură care a dus la căderea executivului. Cu alte cuvinte, partidul care cere acum „responsabilitate” și „armistițiu politic” este același care a declanșat criza guvernamentală, mizând pe o alianță de conjunctură cu extrema dreaptă pentru a-și înlătura propriul guvern.
În acest context, refuzul PNL și USR de a guverna din nou alături de PSD nu apare doar ca o încăpățânare politică, ci și ca o reacție la lipsa de încredere produsă de episodul moțiunii. Pentru liberali și useriști, revenirea într-o coaliție cu social-democrații ar însemna să accepte că PSD poate rupe guvernarea atunci când îi convine, iar apoi poate cere refacerea alianței atunci când costurile politice și economice devin prea mari.
Moțiune de cenzură a aruncat România în criză politică. Urmează cea economică
La Cotroceni au fost puse pe masă mai multe variante. Varujan Pambuccian ar fi propus redeschiderea dialogului și revenirea la o formulă de coaliție asemănătoare celei anterioare, dar cu un alt premier. Kelemen Hunor a vorbit despre ideea unui „guvern de armistițiu”, care ar presupune suspendarea orgoliilor și a deciziilor interne luate de partide. PSD s-a declarat dispus la o asemenea formulă, dar PNL și USR nu au flexibilizat pozițiile. Dincolo de jocul politic, prelungirea crizei devine tot mai periculoasă pentru economie. România are restanțe în PNRR, presiuni bugetare, un deficit greu de controlat și semnale de încetinire economică. Într-un asemenea context, lipsa unui guvern cu puteri depline înseamnă amânarea unor decizii care țin de investiții, fonduri europene, cheltuieli publice și credibilitatea statului în fața piețelor financiare.
Instabilitatea politică are costuri concrete. Investitorii așteaptă predictibilitate, instituțiile europene așteaptă reforme, iar administrația are nevoie de un executiv capabil să ia decizii. Fiecare săptămână pierdută în negocieri sterile adaugă presiune pe buget și pe capacitatea României de a-și respecta angajamentele. În plus, criza politică alimentează exact tipul de neîncredere de care beneficiază partidele radicale. Moțiunea prin care PSD și AUR au doborât Guvernul Bolojan a oferit deja un semnal periculos: partidele pro-europene pot ajunge să colaboreze tactic cu formațiuni extremiste pentru a-și rezolva conflictele interne. Acum, când aceeași criză trebuie reparată, social-democrații cer foștilor parteneri să treacă peste episod și să revină la guvernare.