Bolojan a anunţat că Guvernul va propune o listă cu companii de stat înregistrate cu pierderi sistematice, firme pe care le califică drept „gaură neagră” pentru bugetul de stat. „Avem aproape 50 de companii, încă, în care nu sunt respectate procedurile de desemnare a conducerii … Aici lucrăm pe două componente: pe de o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, să finalizăm procedurile de lichidare, deci aceste companii care sunt, de fapt, o gaură neagră (…) companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele”, a declarat premierul.
În fruntea listei apare CFR Marfă, una dintre firmele cu datorii mari la stat, despre care premierul a afirmat că „este una din companiile care va intra în lichidare, cu siguranţă“. Bolojan subliniază legătura directă între performanţă slabă, guvernanţă deficitară şi impactul asupra veniturilor statului – de la energie ieftină până la servicii publice mai bune – prin prisma companiilor de stat.
Deficitul bugetar – cod roșu
Această iniţiativă vine într-un context fiscal complicat pentru România. Deficitul bugetar al ţării este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană: în 2024, deficitul ESA a fost estimat la 9,3 % din PIB. Pentru 2025, ţinta convenită cu autorităţile europene e de 8,4 % din PIB. Datele recente arată însă că, după opt luni din 2025, deficitul bugetului general consolidat era de circa 4,54 % din PIB – ceea ce indică o traiectorie de creştere a găurii bugetare.
În acest context, companiile din portofoliul statului care nu generează profit, ba dimpotrivă, acumulează pierderi, devin o povară fiscală directă. Banii publici intră într-o spirală de subvenţii sau acoperire a datoriilor în loc să susţină investiţiile sau reducerea poverii fiscale.