Potrivit raportului publicat de ANAF Antifraudă, inspectorii au verificat cinci societăți comerciale și două persoane fizice, toate controlate de artistul din Argeș și de rudele sale. Mecanismul era unul aparent simplu, dar foarte eficient. Solistul își cesiona drepturile de autor către firmele familiei, cu titlu gratuit, iar acestea încasau veniturile din platforme media precum TikTok, YouTube și Facebook. Prin aceste societăți, solistul și-a dedus și TVA-ul aferent unor autoturisme folosite în interes personal, creând aparența unei activități comerciale legitime. Conform raportului DGAF, implicațiile fiscale nedeclarate se ridică la peste 1,6 milioane de lei, sumă ce include TVA, impozit pe profit, dividende și venituri din drepturi de autor. În plus, inspectorii au stabilit obligații suplimentare de peste 700.000 de lei, tot din activități artistice. „ANAF urmărește asigurarea unei corecte conformări fiscale a persoanelor care obțin venituri din activități artistice și din surse online, precum platforme de social media, conținut digital, difuzări și comunicări publice ale operelor muzicale”, a precizat instituția în comunicatul oficial.
Skip to PDF contentRomânia, țara deficitului uriaș și a evaziunii „la vedere”
Cazul nu este nici pe departe unul izolat, ci parte dintr-un fenomen care a devenit endemic. În timp ce România se confruntă cu un deficit bugetar record, de peste 6% din PIB, economia gri continuă să prospere. Evaziunea fiscală, estimată la zeci de miliarde de lei anual, erodează constant capacitatea statului de a investi în sănătate, educație și infrastructură. Paradoxal este că instituțiile de control au știut de ani buni că statul pierde sume colosale prin astfel de metode, dar, din motive ce ar trebui elucidate, au preferat, aproape de fiecare dată, să închidă ochii.