În ședința din 27 august, când Guvernul și-a asumat răspunderea pentru proiectul care prevedea creșterea vechimii necesare pensionării de la 25 la 35 de ani și limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, Bolojan a subliniat importanța critică a legii ca jalon pentru reforme ulterioare și accesarea fondurilor europene din PNRR. El a avertizat că o eventuală respingere la CCR ar submina legitimitatea Guvernului: „Atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, este greu de presupus că un Guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”. Premierul a mers chiar mai departe, sugerând că o decizie negativă a Curții ar putea duce la demisia sa, afirmând că Executivul „nu mai are legitimitate” dacă reforma eșuează.
Declarațiile au fost reiterate la începutul lunii octombrie, când Bolojan a nuanțat poziția, precizând că o astfel de hotărâre ar afecta capacitatea Guvernului de a implementa reforme similare în alte sectoare, legând explicit soarta legii de continuitatea mandatului său.
Urmează demisia?
În contextul verdictului de azi al judecătorilor CCR, care au admis sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe motive formale, fără a analiza fondul, rămâne întrebarea: își va onora premierul promisiunea? Până acum, Guvernul nu a oferit o reacție oficială, însă un lucru este clar. Dacă premierul Ilie Bolojan va demisiona, acest lucru ar putea declanșa o criză majoră la București, mai ales că legea era văzută ca un test al angajamentului României față de reformele cerute de Uniunea Europeană.