Acum câteva săptămâni, presa din România a promovat o știre îmbucurătoare, și anume aceea că România a ajuns din urmă state precum Portugalia sau Ungaria, în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Practic, conform datelor Eurostat, România este la 77% din media europeană a acestui tip de indicator, la fel ca statele amintite anterior. Este pentru prima dată când țara noastră reușește să atingă nivelul unui stat occidental, fără trecut comunist.
În mod evident, informația este de natură să ne bucure. Trăind în România, suntem inclinați, firește, spre a critica permanent lucrurile care ne nemulțumesc și spre a face mereu comparații cu țările spre al căror nivel tânjim, țările Europei occidentale. Datele furnizate de Eurostat ar trebui să ne demonstreze că direcția în care mergem este una bună. Și totuși, senzația generală este că ne scapă ceva. Că, în ciuda cifrelor, realitatea faptică nu ne îndreptățește să ne considerăm egalii portughezilor.
Cele mai importante motive, în opinia mea, sunt următoarele: în primul rând, acest clasament este ajustat la paritatea puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm strict la produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB per capita), Portugalia stă cu aproape 60% mai bine decât România. Însă, aici intervine paritatea puterii de cumpărare, un indicator care ia în calcul și nivelul prețurilor, stabilind, astfel, ce se poate cumpăra cu aceeași unitate monetară în diverse state. Așadar, simplificând, deși românii nu au la fel de mulți bani ca portughezii, totuși pot cumpăra cam aceleași lucruri.
În al doilea rând, și cel mai important – socotesc eu, în România există diferențe uriașe între regiuni. Atât din punct de vedere al infrastructurii și serviciilor publice, cât și al veniturilor populației. Există câteva motoare ale acestei creșteri economice, după cum există destul de multe zone în care ritmul de creștere este mult mai lent. Așadar, media națională este ținută sus de București și de județe precum Cluj, Timiș sau Sibiu, unde câștigurile salariale medii sunt superioare mediei naționale. La polul opus, județele Teleorman, Harghita, Vâlcea sau Vrancea sunt și la 25 de procente în spatele mediei. Această situație generează dezechilibre sociale și demografice și reprezintă, ea însăși, un obstacol în dezvoltarea economică națională.
RECOMANDĂRILE REDACȚIEI