Principalul atu vine din funcţionarea spitalului în subordinea Primăriei Craiova, care nu s-a zgârcit în ultimii ani cu investiţiile în domeniul medical. Sunt enumerate spaţiile realizate sau reabilitate de municipalitate în ultima perioadă, precum şi proiectul viitorului spital de pediatrie, considerat obiectiv strategic pentru Filantropia.
O „uşoară” triplare a ratei mortalităţii
La capitolul bilanţ, trebuie spus că mai-marii Spitalului Municipal prezintă şi evoluţia statistică a unor indicatori pentru perioada 2019-2021. De aici observăm, printre altele, că rata de mortalitate la Filantropia a crescut de trei ori în trei ani, de la 0,39 la 1, 07 la sută, ceea ce în limbajul celor de la Filantropia se traduce prin „o uşoară creştere a mortalităţii”, din cauze în principiu „independente de calitatea asistenţei medicale”, după cum precizează documentul postat pe site-ul primăriei: „Prin evaluarea acestor indicatori statistici comparativi în cei trei ani analizaţi, se constată o uşoară creştere a ratei mortalităţii intraspitaliceşti pe total spital în anul 2021 faţă de anii precedenţi.
Din datele furnizate de comisia de analiză a deceselor reiese că cele mai multe decese s-au înregistrat din cauza virusului SARS-COV 2, din cauze independente de calitatea asistenţei medicale acordate în spital, respectiv malformaţii congenitale, disfuncţii placentare etc. Dintre decesele de adulţi, de departe cele mai multe au survenit în clinica de hematologie, fiind cazuri grave provenite din toată regiunea Oltenia. Decesele survenite în celelalte clinici au fost de asemenea cazuri grave, de obicei bolnavi care şi-au neglijat sănătatea sau au fost neglijaţi de familie şi au fost aduşi în stare terminală la spitalul nostru prin serviciul de urgenţă”.
Reclamaţiile, specie pe cale de dispariţie în statisticile oficiale
La capitolul plusuri, se remarcă faptul că pacienţii care trec pragul spitalului au ceva mai mult de două şanse din trei să primească un diagnostic corect. „Procentul indicelui de concordanţă între diagnosticul la internare şi diagnosticul la externare este scăzut în anul 2021 respectiv 70,96% faţă de anul 2019: 71,82%. Acest indicator reflectă concordanţa diagnosticului la internare cu diagnosticul principal la externare. Ca urmare a analizelor interne efectuate de SNSPMS, s-a constatat că pentru unele spitale/secţii pot exista valori distorsionate ale acestor indicatori generate pe o serie de diagnostice la internare concordante cu diagnosticele la externare sau de nerespectarea standardelor de codificare în procesul de înregistrare a datelor punct în această perioadă s-au înregistrat plângeri şi reclamaţii de la pacienţi punct”, se arată în documentul întocmit de cei de la Filantropia. De scăzut, a scăzut însă zdravăn numărul reclamaţiilor înregistrate de la pacienţi, de la 14 în 2019 la 1 în 2021. Despre credibilitatea acestei statistici nu putem decât să amintim că primarul Craiovei a decis instalarea de cutii poştale unde pacienţii să poată reclama anonim problemele din spitale, după ce fusese bombardată de reclamaţii de la cunoscuţi pe perioada pandemiei.
Riscurile meseriei: Sărăcia, informarea şi concurenţa privată şi de stat
Punctele slabe identificate de mai-marii spitalului ar fi: personalul insuficient, faptul că spitalul este pavilionar, organizat în mai multe locaţii, gradele diferite de competenţă pentru persoane cu acelaşi nivel de salarizare, climatul organizaţional care nu favorizează munca în echipă, reticenţa unor angajaţi la schimbările impuse de noile cerinţe, lipsa finanţării CPU, lipsa sălilor de operaţii pentru chirurgie generală, ortopedie, oftalmologie, ORL, precum şi clădirile vechi în care îşi desfăşoară activitatea o parte dintre angajaţii spitalului: „O parte din aceste clădiri nu au putut fi şi nu pot suferi lucrări de reabilitare cum ar fi clădirea în care s a mutat temporar secţia hematologie. Organizarea de mai multe clădiri implică şi cheltuieli mai mari raportat la un necesar mai crescut de personal şi ce fel de transport al pacienţilor sau materialelor între diferitele locaţii”.
De-a dreptul interesantă este secţiunea dedicată ameninţărilor de viitor. La loc de cinste figurează concurenţa, amintită de două ori de mai-marii Filantropia. „Dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurenţial pentru sistemul public” – punctul 1, respectiv „Concurenţa puternică din cauza apropierii de spitalul judeţean de urgenţă şi unităţile private de asistenţă medicală” – punctul 9. Urmează imediat migraţia forţei de muncă şi sărăcia „zona cu nivel de trei scăzut îmbătrânită şi cu o rată crescută a şomajului”, dar şi, surprinzător, „creşterea nivelului de informare a pacienţilor concomitent cu progresul şi diversificarea tehnologiilor diagnostice şi terapeutice vor conduce la creşterea aşteptărilor acestora şi implicit la o creştere a cererii de servicii medicale complexe”.