Noua lege a salarizării nu a intrat încă în vigoare, dar a produs deja primul mare conflict instituțional. În centrul disputei se află veniturile magistraților, una dintre cele mai sensibile zone ale sistemului bugetar, acolo unde Guvernul vorbește despre corectarea unor dezechilibre, iar sistemul judiciar răspunde cu acuzații de subminare a independenței justiției. Potrivit datelor prezentate de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, proiectul noii legi ar conduce, în cazul judecătorilor, la o reducere medie de 16% față de salariile aflate în plată. Ministrul susține însă că nu este vorba despre o tăiere directă a veniturilor deja încasate, ci despre aducerea acestora într-o logică de salarizare unitară, după ce, în timp, anumite drepturi ar fi fost obținute prin asimilări, interpretări și hotărâri judecătorești. Dragoș Pîslaru a afirmat că judecătorii „și-au crescut salariile mult peste grilă”, iar Executivul este singura autoritate care poate pune pe masă limitele bugetare ale salarizării în sistemul public. Ministrul a explicat că evaluarea funcțiilor, realizată timp de doi ani cu sprijinul Băncii Mondiale, indică o diferență între nivelul veniturilor aflate în plată și poziționarea acestora în viitoarea grilă unitară. Concret, ministrul a indicat că, în cazul judecătorilor, salariul în plată ar coborî, ca mediană, de la 22.907 lei la 19.268 lei, dacă ar fi aplicată strict noua grilă.
În același timp, Pîslaru a precizat că valoarea aflată acum în plată nu va fi diminuată efectiv pentru magistrații aflați deja în sistem. Mecanismul propus de Ministerul Muncii este cel al unei „diferențe salariale tranzitorii”. Proiectul prevede că angajații bugetari care, după aplicarea noii grile, ar avea venituri mai mici decât cele încasate anterior vor primi o compensație lunară, până cel târziu la 31 decembrie 2031, cu condiția să rămână pe aceeași funcție și în aceleași condiții de muncă.
Replica procurorilor: „grave atingeri” aduse statutului magistratului
Replica a venit rapid dinspre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. PÎCCJ susține că proiectul afectează garanțiile financiare ale magistraților și, prin acestea, independența sistemului judiciar. În poziția transmisă public, procurorii arată că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie să le asigure o reală independență economică, necesară pentru protecția împotriva presiunilor exercitate asupra actului de justiție. Parchetul General critică inclusiv soluția diferenței salariale tranzitorii, pe care o consideră insuficient de clară. Procurorii susțin că această compensație are caracter temporar și ridică probleme privind natura juridică a dreptului, dar și întrebări legate de modul în care va fi luată în calcul la stabilirea unor drepturi viitoare, inclusiv la pensionare.
Dincolo de disputa strict salarială, PÎCCJ avertizează că proiectul poate crea situații paradoxale în interiorul sistemului. Una dintre acestea ar fi posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să ducă, în anumite situații, la diminuarea veniturilor. În opinia procurorilor, un asemenea efect ar putea bloca mobilitatea profesională și ar putea demotiva magistrații să candideze pentru funcții superioare.
CSM acuză „soluții normative absurde”
La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis o poziție extrem de dură, atrăgând atenția că prevederile proiectului „vor submina definitiv funcționarea justiției” și că efectele nu se limitează la independența financiară, ci ating poziția constituțională a puterii judecătorești. În comunicatul oficial, CSM acuză Executivul că își fundamentează proiectul inclusiv pe o evaluare a unor hotărâri judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților. Consiliul consideră că această abordare încalcă independența justiției și forța obligatorie a hotărârilor judecătorești definitive.
CSM mai susține că proiectul conține „soluții normative absurde”, printre care riscul ca promovarea la o instanță sau la un parchet superior ori trecerea într-o treaptă superioară de vechime să fie urmate de scăderi ale veniturilor. Instituția avertizează și că veniturile magistraților care vor intra în profesie după adoptarea legii s-ar putea situa la un nivel mult mai redus decât cele ale colegilor intrați în sistem cu doar un an înainte.