joi, septembrie 17, 2026

Stabilitatea leului din 2023 continuă şi anul acesta

Chiar dacă rata anuală a inflaţiei a scăzut în decembrie la 6,61%, faţă de 6,72% în luna precedentă, banca centrală a decis, la prima sa şedinţă de politică monetară din 2024, să menţină rata de referinţă la 7%, valoare stabilită în urmă cu fix un an.

RECOMANDĂRILE REDACȚIEI

Decizia era aşteptată de piaţă, BNR anticipând în noiembrie, în ultimul său Raport  asupra inflaţiei, revenirea pe creştere a preţurilor de consum la 7,7% la sfârşitul primului trimestru. De altfel, în comunicatul de presă care a urmat şedinţei conducerii băncii centrale, se arată că „rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023”. Nivelul ridicat al dobânzii de referinţă, doar cea din Ungaria depăşind-o cu 10,75%, asigură un flux constant de valută care se îndreaptă către plasamentele în titlurile de stat locale, ceea ce asigură cererea de lei şi stabilitate cursului euro.
Culoarul de tranzacţionare al euro a rămas unul îngust, 4,971 – 4,976 lei, iar fluctuaţiile cursului s-au limitat la 4,9715 lei, în şedinţa de marţi, şi 4,9736 lei, în cea de lunea aceasta. Decizia BNR de a menţine rata de politică monetară nu a afectat evoluţia dobânzilor interbancare, care au continuat să scadă.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,18 la 6,16%, cea mai mică valoare începând cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,22 la 6,19%, cel mai redus nivel începând cu data de 7 iunie 2022, iar cel la 12 luni de la 6,24 la 6,21%. Finanţele au atras săptămâna trecută 703 milioane lei prin certificate pe şapte luni, 1,9 miliarde lei scadente în octombrie 2026, 875 milioane lei cu scadenţa aprilie 2030 şi 853,9 milioane lei scadente în octombrie 2033, la randamente medii anuale de 6,03%, 6,16%, 6,49%, respectiv 6,15%.
Trezoreria s-a împrumutat lunea aceasta cu un total de 1,75 miliarde lei, din care 916,5 milioane lei la un randament mediu anual de 6,04%, printr-o emisiune de obligaţiuni scadentă în ianuarie 2026 care a avut un volum programat de 500 milioane lei. La a doua licitaţie, Trezoreria a atras 836,9 milioane lei la un randament mediu anual de 6,38%, după redeschiderea unei emisiuni de titluri de stat scadentă în aprilie 2031.
Euro a testat săptămâna trecută revenirea peste pragul de 1,10 dolari, dar se tranzacţiona la începutul acestei săptămâni la 1,0934 – 1,0968 dolari. În piaţa locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5351 şi 4,5481 lei. Media francului elveţian a fost stabilită lunea aceasta la 5,3231 lei, iar a lirei sterline la 5,7859 lei.

Bitcoin a pierdut în ultimele zile circa 15% din valoare, evoluţie la care au contribuit marcările de profit la care au recurs investitorii. Criptomoneda s-a apropiat joia trecută de pragul de 49.000 dolari, imediat după decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare din Statele Unite) de a aproba înfiinţarea a 10 ETF-uri care au ca bază bitcoin. Lunea aceasta, cotaţiile au scăzut la 41.806 – 42.863 dolari. În aceeaşi zi, Ethereum fluctua între 2.474 şi 2.544 dolari. Evoluţia mai stabilă se datorează pariurilor puse pe o decizie a SEC de a permite listarea la bursă de ETF-uri pe ethereum.

- Advertisement -
Cea mai nouă ştire

Sorin Grindeanu, dezamăgit de propunerea de premier a președintelui Nicușor Dan. „Este greu de înțeles“

„Am luat act cu surprindere și dezamăgire de propunerea președintelui Nicușor Dan în ceea ce privește funcția de prim-ministru...
- Advertisement -

ULTIMELE ȘTIRI