Ratele la credite îşi încetinesc creşterea

Conform INS, creşterea anuală a preţurilor a fost în decembrie de 16,37%, foarte aproape de recordul ultimilor 20 de ani din noiembrie de 16,76%.

0

Mugur Isărescu spunea în noiembrie că vede, la finalul lui 2022, o inflaţie în jur de 16%. Proiecţiile BNR, care are o ţintă de inflaţie de 2,5%/±1 punct procentual, indică o creştere a preţurilor de 15% în primul trimestru din 2023, o scădere „brutală” la 10,9% în al doilea trimestru, iar finalul anului ar aduce un nivel de 11,2%. Au fost motive consistente pentru C.A. al BNR să decidă majorarea dobânzii de referinţă de la 6,75 la 7%/an, la şedinţa de politică monetară care s-a desfăşurat marţea trecută. O parte a analiştilor anticipează pentru februarie o nouă majorare cu 0,25% a dobânzii, însă majoritatea lor opinează că nu vor mai exista alte modificări anul acesta. Pentru a controla evoluţia inflaţiei, analiştii BCR consideră că managementul lichidităţii va rămâne „instrumentul de politică monetară preferat al BNR, (şi) ar putea să fie utilizat activ în trimestrele următoare, în funcţie de evoluţia cursului euro/leu şi a inflaţiei”. De altfel, din comunicatul de presă al BNR a dispărut expresia „păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară”, iar tendinţa de scădere a indicilor ROBOR a continuat.
Evoluţia este pusă şi pe seama controlului Consiliului Concurenţei la cele 10 bănci care formează „coşul” în funcţie de care se calculează indicii. La începutul lui noiembrie, indicele la trei luni era la 8,20%, cel la şase luni la 8,31%, iar cel la 12 luni la 8,44%. Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,40 la 7,35%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,65 la 7,59%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,97 la 7,94%.
Creşterea cererii din piaţa valutară a făcut ca media euro să urce de la 4,9252 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9413 lei. Lunea aceasta, media a scăzut la 4,9405 lei, iar tranzacţiile s-au realizat în culoarul 3,929 – 4,944 lei, cu închiderea la 4,932 lei. Scăderea din decembrie a inflaţiei din Statele Unite la 6,5% a redus plasamentele în dolari, investitorii anticipând din partea Fed o încetinire a ritmului de creştere a dobânzii.
Moneda unică a profitat, la începutul acestei săptămâni, de faptul că investitorii americani se aflau în vacanţă, cu prilejul Zilei care îl comemorează pe Martin Luther King, şi a crescut până la 1,0874 dolari, maxim al ultimelor aproape 9 luni, după care a revenit spre 1,08 dolari. În piaţa locală, media monedei americane a scăzut de la 4,6151 la 4,5614 lei.
Moneda elveţiană a revenit în jurul pragului de 1 franc/euro, valoare identică cu cea din vara trecută, iar cursul ei a coborât de la 4,9908 lei, la începutul perioadei, la 4,9250 lei, la sfârşitul ei. Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,5943 la 5,57 şi a închis intervalul la 5,5737 lei.

În lipsa americanilor din piaţă, bitcoin a crescut lunea aceasta la 20.692 – 21.429 dolari, iar ether a urcat la 1.528 – 1.584 dolari.

Facebook Comments