Deschiderea manifestării a avut loc la sucursala ALAR de la Târgu-Jiu, în data de 4 noiembrie. Cu acest prilej, a fost prezentată cea de-a doua ediţie a monumentalei lucrări „Istoria literaturii albaneze: de la origini până în prezent”, de Dr. Luan Topciu. Evenimentul a adunat membri şi simpatizanţi ai comunităţii albaneze, reprezentanţi ai instituţiilor locale şi oameni de cultură. În alocuţiunile susţinute, atât preşedintele Dr. Radu-Cosmin Săvulescu, cât şi deputatul Bogdan-Alin Stoica şi-au exprimat aprecierea faţă de opera profesorului Topciu şi faţă de întreaga sa contribuţie în promovarea culturii albaneze. „Prin această lucrare şi prin întreaga activitate a domnului Luan Topciu, comunitatea albaneză din România realmente scrie istorie. Este cel mai important volum dedicat istoriei literaturii albaneze, iar faptul că el a văzut lumina tiparului în România, în sânul comunităţii albaneze, este un motiv de mare onoare şi mândrie pentru noi. Nu se putea imagina o mai bună deschidere pentru Zilele Culturii Albaneze, decât prezentarea acestei monumentale lucrări”, a precizat deputatul Stoica.
Marţi, 8 noiembrie, de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, „Zilele Culturii Albaneze” s-au mutat la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. La orele serii, prietenii ALAR au umplut până la refuz sala Perpessicius pentru un recital de muzică şi poezie albaneză, în traducerea românească a lui Luan Topciu. Actorul Angel Rababoc, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, a interpretat magistral o serie de poeme aparţinând unor nume mari ale literaturii albaneze, în vreme ce trioul Florentina-Vinica Barbu (voce), Daniel Berteşteanu (chitară) şi Ramy Fares (lăută) a încântat publicul cu piese albaneze tradiţionale, extrase de pe albumele realizate de ALAR. „A fost o întâlnire caldă, emoţionantă şi cred că cel mai important lucru pe care l-a făcut acest eveniment a fost că a lăsat porţi deschise. După pandemie, este bine să fie porţi deschise între oameni, între culturi, între gânduri. Or, gândul cel mai frumos, pus în cuvânt, este poezie”, a declarat actorul Angel Rababoc, la microfonul Televiziunii Române.
Caravana ALAR s-a întors la Târgu-Jiu, în data de 11 noiembrie, la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj, acolo unde a avut loc vernisajul expoziţiei de imagini şi documente „Victor Eftimiu – un destin româno-albanez”. Expoziţia cuprinde fotografii, scrisori, manuscrise şi alte efecte personale ale lui Victor Eftimiu (1889-1972), aflate în patrimoniul Centrului Cultural care funcţionează în cadrul Asociaţiei Liga Albanezilor din România. Anul acesta se comemorează 50 de ani de la trecerea la cele veşnice a scriitorului român, născut la Boboştiţa, în Albania, acesta fiind şi principalul motiv pentru includerea expoziţiei în programul „Zilelor Culturii Albaneze”. „Am emoţii, pentru că mă gândesc la Victor Eftimiu în acest moment de evocare şi, cumva, am sentimentul că spiritul său este alături de noi astăzi, prin materialele fotografice, manuscrise şi tipărite expuse aici. Este un eveniment care ne-am dori să se repete, pentru că, aşa cum bine se spune, cultura este o ţară fără hotare. Şi, indiferent cine este şi unde creează, artistul este un cetăţean al lumii”, a afirmat, în cadrul vernisajului, reprezentantul Bibliotecii, redactorul Viorel Surdoiu.
În programul „Zilelor Culturii Albaneze” a urmat un eveniment aparte, organizat în data de 14 noiembrie la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, şi anume conferinţa „Repere în istoria creştinismului albanez”, susţinută de Dr. Radu-Cosmin Săvulescu, preşedintele Asociaţiei Liga Albanezilor din România. În deschiderea conferinţei, deputatul Bogdan-Alin Stoica i-a înmânat o distincţie doamnei Ramona-Ioana Mezei, directorul general al Bibliotecii, în semn de preţuire pentru sprijinul acordat comunităţii albaneze din România, în promovarea valorilor culturale. „Am găsit mereu o uşă deschisă aici, la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, chiar şi în vremurile dificile pe care le-am traversat. Instituţia a găzduit evenimente reprezentative din viaţa asociaţiei noastre: lansări de carte, prelegeri, întâlniri ale membrilor comunităţii. Am avut mereu sprijinul doamnei director Mezei şi al întregului personal al bibliotecii, iar pentru acest lucru suntem recunoscători”, a precizat deputatul Bogdan-Alin Stoica.
Conferinţa a captat atenţia publicului timp de aproape o oră şi jumătate. Radu Săvulescu a făcut un amplu periplu prin istoria creştinismului albanez, începând cu perioada apostolică şi terminând cu renaşterea vieţii religioase din Albania, după căderea regimului comunist. În cadrul evenimentului, fiecare participant a primit în mod gratuit câte un exemplar din lucrarea lui Nicolae Iorga, „Scurtă istorie a Albaniei şi a poporului albanez”, tradusă din limba franceză de Radu-Cosmin Săvulescu.
Cea de-a IV-a ediţie a „Zilelor Culturii Albaneze” s-a încheiat la Iaşi, în data de 17 noiembrie. La filiala locală a Uniunii Scriitorilor din România a avut loc lansarea volumului „Albania şi albanezii în cărţile şi presa din România”, de Marius Chelaru, redactorul-şef adjunct al revistei „Convorbiri literare, care a văzut lumina tiparului la Editura Asdreni a Asociaţiei Liga Albanezilor din România. Gazda evenimentului a fost scriitorul Cassian Maria Spiridon, preşedintele Filialei Iaşi a Uniunii şi directorul revistei „Convorbiri literare”. „Sunt recunoscător Asociaţiei Liga Albanezilor din România pentru că mi-a oferit cadrul pentru elaborarea şi publicarea acestui volum. Am fost foarte interesat să descopăr cum erau văzuţi Albania şi albanezii în ceea ce am numi opinia publică românească, până la momentul constituirii statului albanez modern, la anul 1912. Veţi fi surprinşi să găsiţi în paginile volumului o sumedenie de materiale şi de referinţe, despre care nu se vorbeşte mai deloc, dar care compun o amplă imagine a subiectului în rândurile cărturarilor şi ziariştilor români”, a subliniat Marius Chelaru.
Evenimentele care au compus „Zilele Culturii Albaneze” au fost intens promovate pe canalele online ale ALAR şi s-au bucurat de atenţia Televiziunii Române, a Radio România şi a presei locale din Târgu-Jiu, Bucureşti şi Iaşi. În data de 16 noiembrie, preşedintele ALAR, Dr. Radu-Cosmin Săvulescu, a participat la emisiunea „Convieţuiri”, difuzată de TVR 1, acolo unde a vorbit pe larg despre „Zilele Culturii Albaneze”. „Formatul itinerant pe care l-am adoptat în acest an s-a dovedit a fi un succes. Prin urmare, ne gândim serios ca acest model să devină un standard pentru Zilele Culturii Albaneze, urmând ca la fiecare ediţie să găsim un grup de oraşe în care să se desfăşoare evenimentele componente. Într-adevăr, este un efort organizatoric mai mare, dar rezultatele sunt mai mult decât încurajatoare. Publicul răspunde pozitiv, iar interesul crescut ne arată că suntem pe drumul cel bun”, a declarat Radu Săvulescu.
