„Cocoşul de Hurez”, la cea de-a 50-a ediţie! Despre meşterii vâlceni care au făcut olăritul celebru în lume

După o întrerupere de doi ani din cauza restricţiilor impuse de pandemie, „Cocoşul de Hurez” cântă din nou în urbea olarilor horezeni în zilele de 3-5 iunie 2022. În acest an s-a anunţat organizarea ediţiei jubiliare a Târgului Ceramicii Populare Româneşti.

0
Sorin Giubega, olar din Horezu, este unul dintre putinii româi declarati TEZUR UMAN VIU

Sorin Giubega, olar din Horezu, este unul dintre puţinii români declaraţi „Tezaur uman viu”

Povestea „Cocoşului de Hurez” a început în zilele de 7-8 august 1971, dar ideea s-a născut alături de Festivalul de folclor „Cântecele Oltului“ din Ostrovul Călimăneştiului.Trei ani mai târziu, o idee fericită a organizatorilor a aşezat definitiv Târgul la Horezu, aproape de vatra Brâncovenilor, acolo unde meşterii olari modelează lutul din vremuri străvechi.

Stelian Ogrezeanu


La ceas aniversar trebuie să amintim de un nume de olar care a făcut istorie şi care în acest an împlineşte venerabila vârstă de 90 de ani: Stelian Ogrezeanu. El este unul dintre renumiţii ceramişti contemporani şi unul dintre fondatorii şi promotorii Târgului Ceramiicii Populare Româneşti “Cocoşul de Hurez”. „De mic copil m-am jucat cu pământul şi mi-a plăcut. Nici nu puteam să fac altceva. De la tata, Gheorghe Ogrezeanu, un om foarte exigent, am învăţat meseria. Mai mult am furat meşteşugul”, îmi declara maestrul într-un interviu televizat. Prin munca sa, a făcut ca ceramica de Hurez să fie cunoscută peste hotare. În anul 1973, când s-a constituit „Asociaţia Creatorilor Populari din Vâlcea”, meşterii populari l-au ales să le fie lider. Este unul dintre fondatorii Târgului ceramicii „Cocoşul de Hurez”. A fost laureat al Marelui Premiu al Festivalului “Cocoşul de Hurez” în anii 1976, 1977 şi 1978. De asemenea, a fost iniţiatorul şi fondatorul Târgului deCeramică Românească „Cucuteni 5000” de la Iaşi. „Oalele sunt acele care vorbesc, după ce noi nu vom mai fi. Noi, ca olari, nu avem studii superioare. Noi ne-am perfecţionat acasă, în sânul familiei, lucrând cu ambiţia de a face vase din ce în ce mai frumoase. Noi n-avem pretenţii că suntem mari artişti, suntem creatori populari. Noi creem ceva nou, bazându-ne pe tradiţii”, mai spunea Stelian Ogrezeanu.

Eufrosina Vicșoreanu

Măiestrie şi originalitate artistică

Târgul ceramicii populare „Cocoşul de Hurez”, care aduce pe lângă creatori, la Horezu, şi mii de cunoscători şi admiratori ai autenticului românesc, ai tradiţionalului devenit artă, ni-i prezintă pe oamenii care sunt adevăraţi păstrători ai artei populare şi tradiţiei multiseculare a olăritului.
Horezu ne face cunoştinţă, an de an, cu oameni care au transformat arta lor într-un mijloc de trai, o sursă de venit, care au creat nume şi artişti de valoare europeană prin vestitele familii ale Ogrezenilor, Vicşorenilor, Iorga, Frigură, Mischiu, Popa, Pietraru, Giubega, Paloşi, Bâscu, Olaru, Ţambrea, dar şi cu ceilalţi colegi de breaslă din toată ţara, din centrele de la Corund, Oboga, Găleşoaia, Siseşti, Marginea etc.
Măiestria şi originalitatea artistică sunt calităţile pe care le-au punctat, de-a lungul timpului, membrii juriului format din personalităţi ale culturii şi muzeografiei româneşti.
Galeria de artă populară contemporană, aflată în sălile Casei de Cultură „Constantin Brâncoveanu” din Horezu, îşi adaugă noi valori, în fiecare an, deoarece participanţii au datoria de a oferi, prin participarea la concursul celor mai valoroase lucrări, exponate lucrate de ei. Galeria de artă deţine câteva mii de exponate unicat, cele mai multe din ceramică, adunate din multele centre reprezentative de olărit din România.

 În patrimoniul UNESCO

După patru ani de demersuri ale autorităţii locale şi centrale, ale comunităţii, ale ceramiştilor şi asociaţiilor culturale, Ceramica de Horezu şi meşteşugul olarilor de aici au devenit valori patrimoniale universale prin înscrierea pe această listă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO (2012). Noul statut obligă România să protejeze această practică şi să asigure transmiterea ei din generaţie în generaţie, în forma în care se exercită actual în „centrul ceramicii româneşti” din Vâlcea. Artiştii horezeni trebuie încurajaţi să dezvolte şi să păstreze acest obicei şi să-l perpetueze.

„Ca să fii olar bun, trebuie să fii ager ca şi cocoşul, iscusit ca şarpele, răbdător ca peştele“.

Manifestarea de la Horezu, ajunsă la cea de-a 50a ediţie, este, spunem noi vâlcenii, evenimentul cel mai important din calendarul anual al culturii naţionale. „Academia olarilor” de la Horezu continuă să fie locul unde, cu sfinţenie, lângă ctitoria Sfântului Martir Brâncoveanu, se ţine la locul ce-l merită arta modelării lutului şi se păstrează meşteşugul milenar al culorilor şi formelor, al compoziţiei decoraţiunilor, care relevă personalitatea fiecărui creator.
Tehnica jirăvitului aduce un farmec aparte vaselor horezene prin contururi fine şi dantele aidoma pânzei de păianjen. Motivele simbolice întâlnite pe străchinile şi taierele horezene, decorate cu cornul şi gaiţa, sunt cele inspirate din lumea animală şi vegetală, dar în primul rând trebuie amintit cocoşul, blazonul ceramicii de Horezu. Olarii bătrâni de altădată aveau o vorbă: „Ca să fii olar bun, trebuie să fii ager ca şi cocoşul, iscusit ca şarpele, răbdător ca peştele“. Ca vestitor al luminii, ce vine să risipească întunericul nopţii, cocoşul este considerat duşmanul forţelor malefice ale întunericului. Prezenta lui „purifică” şi „sacralizează” orice loc, îl sustrage de sub incidenţa haoticului şi aleatoriului, transformându-l într-un „spaţiu cultural”.

Stelian Ogrezeanu, la venerabila vârstă de 90 de ani.

Inspirat de arta olăritului horezean, marele poet Adrian Păunescu ne lăsa, în urmă cu două decenii, o strofă memorabilă: „Ne regăsim în artă crezul/Şi duhul nostru cel mai sfânt/Ceramica de la Hurezu/Ne recompune din pământ”.
La cât mai multe ediţii ale „Cocoşului de Hurez“!
La mulţi ani, dragii mei horezeni!

Prof. dr. Florin EPURE,
director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vâlcea

Facebook Comments