Plouă afară, plouă și în casă
În așa-zisa ”vilă”, cele șase familii trăiesc în condiții de ghetou. Primăria nu a consolidat absolut nimic, iar asta se vede pretutindeni. Tavanele au căzut în multe dintre încăperi, mirosul de mucegai este la el acasă, scările au crăpat. Ploaia, care pătrunde nestingherită în pod este ”prijonită” în 32 găleți și lighene. În rest, se scurge prin plafon direct în camerele de locuit. O familie a găsit o soluție”savantă” de a drena apa care vine de deasupra, ca din robinet, uneori: ” Lăsăm apa să curgă în cădița asta roșie. Din cădiță, am tras o țeavă care trece prin bucătărie, până la zidul exterior. Aici, am găurit zidul. Deci, ce plouă înăuntru se scoate afară.”, ni se explică.
Dar ploile nu ajung numai în camere, ci umezesc instalațiile electrice vechi și improvizate, putând genera oricând o tragedie ”Ne-am obișnuit, încercăm să fim atenți” spune cineva.
Veceu comun, baie, deloc
Baie nu au. În schimb, folosesc două veceuri la comun: ”Suntem cam opt persoane la o toaletă, stăm la coadă. Cum ne spălăm? Vara prin curte, iarna, nu ne mai spălăm”, glumește un bărbat.
Iarna, se încălzesc cu lemne pe care le cumpără, dar și aici sunt probleme, mai ales la etajul doi: ”Toată căldura din cameră trece prin cei doi centimetri de tencuială și încălzește podul, iar noi tremurăm efectiv de frig”.
Privită din afară, clădirea este la fel de sinistră. Ne atrage atenția o scară șubredă care pare să ducă spre acoperiș: Nu avem acces la acoperiș, scara este mai scurtă decât clădirea. Am pus acolo două bucăți de salcâm pentru a prelungi scara, dar este riscant. Noi suntem bătrâni, nu mai avem putere să urcăm. Dacă ia ceva foc…”
„Nu îmi amintesc să îl fi văzut vreodată pe domnul primar pe aici”
Locatarii ”sicriului cu două etaje” nu sunt niște paraziți ai orașului. Sunt oameni civilizați, ajunși la pensie, dar care au avut ghinionul să lucreze în domenii prost plătite. Unii stau aici de 50 de ani, alții, de 30, iar ceilalți au fost adusi” provizoriu” în urmă cu 10 ani de la Vila Ivanovici; o perlă arhitecturală odinioară, acum ”dotată” cu bulină roșie de cutremur. ”Am cerut să fim mutați în locuințe sociale noi, nici mai știu câte cereri am făcut. Primarul nu are treabă, se face că nu te aude. Când vezi că te sfidează, pleci. Mereu auzim că nu au unde să ne mute, că nu există apartamente și pentru noi, că nu avem dreptul să primim locuințe. Nu îmi amintesc să îl fi văzut vreodată pe domnul primar pe aici. El ar trebui să ne înțeleagă cel mai bine. Cândva a locuit în casa asta”.
