„Noi trebuie să definitivăm acum Programul Naţional Strategic, adică felul în care vom cheltui în exerciţiul financiar 2021 – 2027 aproximitiav 20,5 miliarde de euro, bani europeni, la care se adaugă alţi aproape 10 miliarde de euro, bani care vin de la bugetul naţional. Încercăm, în primul rând, aberaţiile care au fost de-a lungul timpului şi să ne asigurăm că nu vom mai repeta greşelile din trecut. Pentru că, să ştiţi, din 2007 şi până în 2020 au fost finanţate numeroase măsuri care, în timp, s-au dovedit că nu sunt deloc eficiente. Trebuie să spunem că au existat şi lucruri bune, iar acestea vrem să le păstrăm şi să încercăm să le îmbunătăţim“, a declarat Adrian Oros. Acesta a adăugat că Programul Naţional Strategic va fi definitivat până la finalul anului, iar 30% din suma care va fi alocată trebuie să fie folosită pentru măsuri de climă şi mediu. „E clar că trebuie să investim în aceste măsuri de climă şi mediu care, iată, ne influenţează şi activitatea, dar şi viaţa. Pentru că, dacă peste doi-trei ani, regimul climatic va fi asemănător cu ce s-a întâmplat în acest an va fi dezastru. Nu putem accepta să rămânem o agricultură meteo-dependentă, adică dacă plouă avem producţie, dacă nu plouă nu avem producţie. Nu putem asista pasivi, astfel că va trebui să investim, într-un timp foarte scurt, în tot ce înseamnă această strategie de gestionare a apei. Să reparăm toate sistemele de irigaţii, atât infrastructura principală cât şi cea secundară, să reparăm infrastructura de desecare-drenaj, eroziunea solului, prevenirea deşertificării etc. Tocmai din acest motiv, din Programul naţional de rezilienţă şi relansare economică, în valoare totală de 33 de miliarde de euro, bani pe care îi primim de la nivel european, am alocat peste 6 miliarde de euro pentru infrastructura de gestionare a apei“, a mai spus ministrul.
Asocierea este cheia
Totodată, Adrian Oros a vorbit şi despre problemele micior producători, dar şi cum va încerca ministerul pe care îl conduce să le rezolve. „Noi am constatat că sunt câteva nevoi ale micilor legumicultori. Nu există suficintă capacitate de depozitare şi procesare. Au producţii mari, dar au probleme în a le aduce valoare adăugată şi, totodată, de a-şi vinde întreaga producţie şi la preţuri competitive. Acest lucru se poate realiza prin sprijinirea asocierii economice, respectiv cooperativele. Fără cooperative, în special micii producători, nu vor putea niciodată să vândă întreaga producţie, nu vor avea predictibilitate şi astfel nu vor putea vinde la preţuri competitive. Prin cooperative creşte puterea de negociere. Prin Programul Naţional Strategic, noi vom finanţa aceste capacităţi de producţie şi de stocare, dar le vom puncta mai mult astfel încât cei care se asociază să primească mai mulţi bani“, a menţionat ministrul Agriculturii, care a vorbit şi despre intenţia instituţiei de a oferi finanţare pentru solarii şi sere performante, care folosesc tehnică modernă.
La evenimentul organizat în comuna Işalniţa, localitate cunoscută pentru numărul mare de legumicultori, au mai participat preşedintele PNL Dolj – Ştefan Stoica, ministrul tineretului şi sportului – Ionuţ Stroe, precum şi candidaţii la funcţia de preşedinte al CJ Dolj şi cea de primar al comunei Işalniţa – Adrian Gîdăr, respectiv Alin Paul Dragu.
