Conferinţa Naţională „Oltenia. Interferenţe culturale”, organizată de Muzeul Olteniei

Secţia istorie-arheologie a Muzeului Olteniei Craiova, în colaborare şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, organizează, în perioada 8-10 mai 2019, cea de-a IX-a ediţie a Conferinţei Naţionale „Oltenia. Interferenţe Culturale”.

0

Devenită deja tradiţională în capitala Băniei, Conferinţa „Oltenia. Interferenţe Culturale” oferă prilejul întâlnirii a numeroşi şi cunoscuţi oameni de ştiinţă din România şi Bulgaria reprezentând instituţii de prestigiu precum: Academia Română, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (Bucureşti), Institutul de Arheologie din Iaşi, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” (Craiova), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Muzeul Naţional al Banatului (Timişoara), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea), Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (Deva), Muzeul Naţional al Unirii (Alba Iulia), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Muzeul Judeţean Buzău, Universitatea Babeş-Bolyai (Cluj-Napoca), Universitatea „Lucian Blaga” (Sibiu), Universitatea din Craiova, Universitatea din Sofia, Institutul Naţional de Arheologie din Sofia, Muzeul de Istorie din Lom, Muzeul de Istorie din Oryahovo etc.
Comunicările ştiinţifice în cadrul cărora se vor prezenta şi dezbate ultimele rezultate ale activităţii de cercetare sunt grupate în următoarele secţiuni: preistorie, arheologie şi istorie antică, numismatică, istorie medievală, modernă şi contemporană.
„Oltenia. Interferenţe Culturale” se va desfăşura pe parcursul a trei zile. Deschiderea oficială a lucrărilor va avea loc miercuri, 8 mai ora 11.30, în Sala de Conferinţe a Muzeului Olteniei. În zilele de 8 şi 9 mai vor fi prezentate lucrări dedicate monedelor corinthiene de aur de tip Alexandru cel Mare, monedelor dacice, emisiunilor republicane şi imperiale romane, dar vor fi analizate şi unele probleme de numismatică medievală privind falsurile monetare ori contemporane precum unificarea monetară din Regatul României după Marea Unire.
Secţiunile de arheologie vor aduce în atenţia specialiştilor în domeniu teme interesante, dar şi descoperiri de dată recentă precum noua inscripţie găsită la Cioroiu Nou, judeţul Dolj.
În cele 40 de comunicări din cadrul secţiunii Istorie medievală, modernă şi contemporană se vor supune atenţiei o varietate de teme istorice locale, regionale sau naţionale care vin să îmbogăţească cunoştinţele privind istoria spaţiului românesc, începând din secolul XVI şi până în prezent. Lucrările se vor încheia cu dezbateri în plen şi concluziile finale.

Vizită la fortificaţia romană din Kula
În ultima zi a evenimentului, va fi organizată şi o excursie documentară la fortificaţia romană din Kula (Castra Martis) şi în situl roman de la Ratiaria pentru a admira vestigii antice din perioada romană târzie. Fortificaţia de tip quadriburgium de la Castra Martis a fost ridicată cândva în vremea împăratului Diocletianus. Numele antic denotă o construcţie dedicată lui Marte, zeul roman al războaielor. În timpul împăratului Constantin cel Mare, fortificaţiei de tip quadriburgium i-a fost ataşată o alta, de formă poligonală neregulată, evidenţă ce atestă creşterea semnificaţiei sale militare şi politice.
O primă distrugere este atestată de izvoarele literare în anul 408, când cetele hunilor conduşi de Uldes au reuşit cucerirea cetăţii prin trădare. Refăcută ulterior, va fi lichidată definitiv de invaziile avaro-slave de la sfârşitul secolului VI. Ratiaria a fost un oraş roman cu rangul de colonia, înfiinţat de însuşi împăratul Traianus, cuceritorul Daciei. Cu timpul a devenit un important port dunărean şi deopotrivă centru economic şi militar, pe drumul roman de pe malul drept al fluviului. După retragerea romanilor din Dacia (anul 275), aici a fost adusă de la Apulum Legiunea XIII Gemina, iar oraşul a primit rangul de capitală a provinciei Dacia Ripensis. Distrusă, într-o primă fază, de atacurile hunilor de la începutul secolulul V, Ratiaria va fi refăcută de autorităţile romano-bizantine în vremea împăratului Anastasius (anii 491-518).
Ca mai toate oraşele şi fortificaţiile de pe linia Dunării, Ratiaria şi-a încetat definitiv existenţa la finele secolului VI, urmare a atacurile avarilor şi slavilor.