Domnitori de lemn într-un mare regat de cioturi

0

Problema defrişărilor în pădurile României a ajuns să semene în cel mai nefericit mod cu un joc de-a v-aţi ascunselea, în care toată lumea ştie, dar se face că nu vede. În cel mai ipocrit mod posibil, autorităţile care au competenţă în a preveni şi reduce (dacă nu stopa) fenomenul furtului din păduri, se fac că sancţionează infractorii şi că iau măsuri concrete pentru a proteja pădurile. De fapt, făptaşii îşi continuă activitatea nestingheriţi, iar versanţii cândva verzi seamănă cu deşertul.

Nu este prima oară când ridic problema defrişărilor în calitate de senator. Am făcut-o şi săptămâna aceasta, adresând câte o întrebare doamnei ministru MAI, Carmen Dan, dar şi domnului Ioan Deneş, deţinătorul portofoliului la Ministerul Apelor şi Pădurilor. În curând al cioturilor. Practic, de ani buni, sesizez aceleaşi nereguli, însă doar perechile de miniştri se schimbă, având atitudinea unor indivizi care acum aud pentru prima oară cum dispar pădurile de pe hartă şi se miră.
În plus faţă de pasivitatea impardonabilă a tuturor acelora care ar putea să salveze pădurile din calea hoţilor de lemne, înţeleg că nici la sesizările din partea populaţiei nu se răspunde. Ministerul Apelor şi Pădurilor a avut funcţională un timp aplicaţia Inspectorul pădurii, prin intermediul căreia oricine putea verifica un transport de lemne şi putea reclama la 112 orice suspiciune de furt. Teoretic, lucrurile sunt clare, însă mai mulţi cetăţeni s-au plâns că la apelul la 112 li s-a răspuns că transporturile sunt legale, câteodată chiar la telefon, fără o verificare ulterioară şi fără a fi luată în considerare sesizarea. Deci, cumva, în România se fură legal, acoperit, dirijat.

Dat fiind faptul că problema defrişărilor s-a discutat în CSAT şi s-a stabilit că este un atentat la siguranţa naţională, am rugat-o pe doamna ministru Dan să-mi explice în scris cum anume verifică structurile din subordinea dumneaei sesizările primite la 112 în legătură cu posibile transporturi ilegale, câte asemenea sesizări s-au înregistrat în ultimul an, câte amenzi s-au dat în urma acestora şi cum se implică efectiv ministerul în stoparea fenomenului furtului de lemne. Presa ultimilor ani a prezentat un număr uriaş de materiale despre defrişările din pădurile României. Dovezile au fost incontestabile. Măsurile autorităţilor nu au fost la fel de eficiente, în schimb. Imaginile satelitare arată diferenţele enorme între zonele până nu demult împădurite şi ceea ce a mai rămas astăzi în picioare în urma hoţilor de lemne. Una dintre aplicaţiile pe care cetăţenii au primit-o cu entuziasm a fost Inspectorul pădurii, pentru că le dădea posibilitatea să sesizeze autorităţile în timp real în legătură cu un transport ilegal de lemne. Înţeleg că aplicaţia nu funcţionează în prezent, deşi Ministerul Apelor şi Pădurilor a cheltuit sume considerabile pentru o aplicaţie nouă, dar identică, pe care o vom putea folosi anul viitor. O risipă bugetară pentru ceva menit să nu funcţioneze şi, drept urmare, să nu deranjeze hoţii din rutina lor infracţională atât de evidentă.

Fondul forestier al ţării are o suprafaţă de aproximativ 6,9 milioane de hectare, din care jumătate se află în administrarea statului, iar cealaltă jumătate se regăseşte în posesia obştilor sau a persoanelor fizice. Datele arată că având doar 29% din suprafaţa ţării acoperită cu pădure, România şi aşa se situează sub media Uniunii Europene, care este de 32,4%. Urmărind rapoartele şi studiile de specialitate, în principal ale marilor organizaţii nonprofit care luptă pentru salvarea pădurilor în locul guvernului, am descoperit că într-un top al faptelor penale pe primul loc la tăieri ilegale în anul 2016 este judeţul Mureş, cu 1.057 fapte penale, urmat de Braşov-664, Olt-605, Dolj-540, Gorj-407, Maramureş-392, Neamţ-356, Argeş-335, Mehedinţi-315 şi Bacău-303. România ar trebui să crească suprafaţa de pădure, cumva să investească în “reîntinerirea” lor, dar într-un singur an aproape 400.000 de metri cubi de lemn au fost tăiaţi din cele 13 parcuri naţionale, atât de protejate prin lege. Raportul Greenpeace România de anul trecut arăta că la nivelul ţării sunt încă 415.000 de hectare de pădure neadministrate, care aparţin micilor proprietari cu suprafeţe sub 100 ha, iar acestea sunt cel mai expuse tăierilor ilegale. Imaginea de ansamblu a hoţiei silenţioase din pădurile României îi are în centru pe aceşti guvernanţi neputincioşi, care şi-au falsificat propria datorie faţă de ţară şi care au un singur statut: sunt nişte domnitori de lemn într-un mare regat de cioturi.

Mario Ovidiu Oprea – senator PNL Dolj

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ