Comunicat de presă
Craiova: Liberalii și-au prezentat proiectul programului de guvernare pentru cultură

Proiectul Programului de guvernare al Partidului Naţional Liberal pentru cultură a fost prezentat la Craiova, într-o conferinţă de presă susţinută de reprezentanţii Comisiei Naţionale de Cultură, Culte şi Minorităţi. Liviu Brătescu, preşedintele CNCCM a PNL a declarat că, în cadrul şedinţei desfăşurate la Craiova, a fost adoptat cu vot unanim Proiectul Programului de Guvernare elaborat de specialiştii PNL. Liderul liberal a adus o serie de critici actualei guvernări din perspectiva culturii şi a trecut în revistă o serie de erori în abordarea sărbătoririi Centenarului.

0

Liviu Brătescu: „Dincolo de vorbe stau faptele. Ca și cum guvernul PSDragnea nu ne-a oferit suficiente dovezi despre modul în care poate un partid iresponsabil să-și bată joc de valorile culturii naționale chiar în anul Centenarului Marii Uniri iată că, din păcate, zilele acestea avem o nouă dovadă a situației critice în care poate să ajungă patrimoniul material al României, din cauza lipsei unor măsuri promise în campania electorală, așteptate și neduse la îndeplinire, dar și a lipsa de finanțare. Prăbușirea pereților casei din lemn în care s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuşi din Hobiţa este doar ultima dovadă a nepăsării Ministerului Culturii față de un simbol al culturii naționale și universale.
Situația aceasta nu este rodul hazardului sau al unui complot al unor forțe oculte, ci dimpotrivă este expresia ignoranței și dezinteresului PSD față de valorile culturii românești. În fiecare zi, patrimoniul material al acestei țări se degradează tot mai mult. Solicitările repetate ale PNL către Ministerul Culturii și Identității Naționale pentru adoptarea Codului Patrimoniului, dar și stabilirea unor proceduri clare care să reglementeze achizițiile culturale în mod transparent au rămas fără nici un răspuns. Promisiunea făcută în campania electorală a PSD, de sprijinire a colectivităţilor locale privind creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional, a rămas și ea fără acoperire în fapte.
Memoria lui Constantin Brâncuși a fost în acești ani de guvernare PSD în mai multe rânduri afectată. După decizia de stopare a procedurii de achiziție a Cumințeniei Pământului în 2017 a urmat promisiunea de înființare a Muzeului Național Constantin Brâncuși reluată în 16 martie 2017, în condițiile în care legea exista încă din 2015 (Legea nr 199/2015). Nu doar că autoritățile române nu au înțeles că acesta este un minim gest reparatoriu față de personalitatea lui Constantin Brâncuși, umilit de regimul communist prin neacceptarea reîntoarcerii lui în țară, dar urmașii de astăzi ai fostului PCR refuză să înapoieze cetățenilor acestei țări banii donați pentru achiziționarea Cumințeniei Pământului. Promisini neonorate și confiscări de bani privați sunt două din caracteristicile guvernării PSD, resimțite în plan cultural.
Prăbușirea casei părintești a lui Constantin Brincuși ne arată din nou indolența unor autorități locale și naționale care invocând caracterul privat al locuinței amintite preferă să ne spună doar că nu pot interveni. Având de-a face cu o construcție cu o valoare de patrimoniu trecută și în lista monumentelor istorice, Ministerul Culturii avea obligația să găsească cadrul legal necesar sau să-l creeze pentru a putea despăgubi proprietarii actuali, iar după trecerea în proprietatea statului să demareze lucrările de restaurare.
În fața unor situații atât de grave, Ministrul Culturii și Identității Naționale are datoria să informeze cetățenii acestei țări despre demersurile făcute până în acest moment în direcția achiziționării de către statul român a Casei părintești a lui Constantin Brâncuși, așa cum s-a procedat de pildă în cazul Vilei Florica, judetul Argeș, și care este suma prevăzută în bugetul ministerului Culturii în anul Centenarului Marii Uniri pentru restaurarea unor clădiri cu valoare de patrimoniu. Evident că într-o asemenea stare de letargie un demers de bun simț, cum ar fi includerea operei lui Brîncuși în Patrimoniul Mondial UNESCO, pare a fi desprins dintr-un film științifico-fantastic.
Dacă dorea să dovedească că are o înțelegere corectă asupra misiunii ce-i revine în anul Centenarului Marii Uniri, guvernul PSD Dragnea trebuia să aloce fondurilor necesare nu pentru festivisme și evenimente lipsite de orice relevanță cultural, ci pentru protejarea monumentelor istorice, atâtea câte mai sunt în picioare. În condițiile de astăzi, aprobarea Ordonanței de Urgență nr 76/2018 privind aprobarea Programului de investiții în domeniul Culturii rămâne o formă fără fond. Din păcate de la un guvern aflat în faza depășirii unui analfabetism funcțional e prea mult să așteptăm o viziune asupra evoluției culturii naționale, faza discursivă neputând fi sub nici o formă depășită”.

La rândul său, arh. urb. Constantin Hazarian, secretar general al Comisiei Naționale de Cultură, Culte și Minorități a PNL, a declarat cu privire la strategia de conservare și restaurare a clădirilor de Patrimoniu: „În situația în care constatăm că Ministerul Culturii și Identității Naționale nu pare preocupat de a dezvolta o strategie de conservare și restaurare a clădirilor de Patrimoniu sau a caselor memoriale, nici măcar în anul Centenarului Marii Unirii și că fondurile de care dispune sunt direcționate în special către manifestări de tip populist, am aflat cu surprindere că a început realizarea Codului Patrimoniului, care ar avea termen final de implementare în septembrie 2020.
Sperăm ca acest Cod al Patrimoniului să aducă o simplificare a procedurilor de declasare a monumentelor care nu mai există fizic și, concomitent cu realizarea acestui cod, cerem să înceapă o activitate susținută de clasificare corectă a siturilor, ansamblurilor şi a monumentelor. Asta pentru a putea, după adoptarea legislației în lucru, să inceapă de urgență restaurarea Patrimoniului Construit, cea mai valoroasă parte a Patrimoniului Național.
Solicităm de asemenea Ministerului Culturii și Identității Naționale să remedieze de urgență situatia dramatică în care se află marea majoritate a Direcţiilor Județene de Cultură, care sunt depopulate dramatic și foarte slab subvenționate, lucru care duce aceste direcții la imposibilitatea lor de a-și realiza obiectivele de care sunt responsabile. Mă refer în special la avizarea și monitorizarea intervențiilor în zonele protejate și a intervențiilor la clădirile declarate monumente. Sunt situații în care într-o Direcţie Județeană lucrează doi angajați.
Elaborarea planurilor teritoriale și locale peisajistice, integrate celor de amenajare a teritoriului și de management al monumentelor și al siturilor istorice (conform Codului Patrimoniului Cultural), trebuie să constitue o prioritate. Ca și obligativitatea de intabulare a tuturor monumentelor istorice și a servituților ce reies din instituirea protecției și a regulamentelor specifice în cartea funciară.
Observăm cu îngrijorare cum fiecare ministru al Culturii înăbușe toate inițiativele predecesorilor săi și astfel nu există continuitate nici măcar în finanțarea șantierelor de restaurare începute.
Considerăm că Ministerul Culturii și Identității Naționale trebuie să coștientizeze că în mod normal, într-o ţară civilizată, cultura şi patrimoniul construit generează atât venituri, cât și o dezvoltare a turismului cultural și a educației tinerei generații“.

Din perspectiva apărării drepturilor de autor şi de aplicare a legislaţiei europene în domeniu, Bianca Deac, coordonatorul subcomisiei de marketing cultural a Partidului Naţional Liberal a susţinut: ”În condițiile unui cadru complicat al drepturilor de autor atât în România, cât și în UE, se recomandă o viziune unitară asupra drepturilor de autor, ținându-se cont de numeroasele modificări și transformări care vor mai avea loc pe măsură ce mediul online se dezvoltă, iar proprietatea intelectuală se complică. În primul rând, urmând exemplul negativ de mai sus, se recomandă transpunerea mai clară a normelor europene în legislația românească pentru a nu lăsa portițe legislative. În al doilea rând, fiind o chestiune tehnică, se recomandă cooperare interinstituțională pentru legiferare și implementare a legislației europene.
O altă dovadă a lipsei de cooperare inter-instituțională face referire la propunerea de directivă privind drepturile de autor care a stârnit interes anul acesta. Conform regulilor europene, parlamentele tradiționale pot exprima opinii pe subiecte de legislație europeană. Este cazul și acestei propuneri de directivă care beneficiază și de o evaluare din partea Parlamentului român – atât CDep, cât și Senatul. Aceste opinii au fost realizate prin evaluarea propunerii inițiale a Comisiei (cea mai puţin restrictivă, dar care conţinea şi ea la rândul ei acele 2 articole problematice)“.

Platforma de guvernare: Cultura

  1. Introducere 

Transformarea Ministerului Culturii, prin schimbarea denumirii sale în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a creat în mod firesc o serie de aşteptări cu privire la politicile publice pe care ministerul ar fi fost obligat să le genereze, iar ulterior să le pună în practică. Din păcate chiar dacă o structură de specialitate a creat în toamna anului 2016, un document cadru, Strategia pentru Cultură și Patrimoniu Național 2016-2022, care ar fi trebuit să stea la baza activiății Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, supus dezbaterii publice şi analizat cu operatori culturali, acesta nu a fost asumat de către guvernul României nici până astăzi. Improvizaţia care domină astăzi activitatea Ministerului Culturii poate fi explicată şi din această perspectivă.

O structură executivă formată din 5 secretari de stat şi un subsecretar de stat, alături de ministru, ar trebui să aibă dimensiunea exactă a problemelor administrative şi de funcţionalitate existente în instituţiile subordonate, precum şi în privinţa cadrului legislativ necesar impus de  dinamica deosebită a formelor de manifestare ale culturii vii. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale ar trebui să fie un catalizator al sectorului, un partener de dialog viabil pentru creatori şi un reper în plan naţional. În vreme ce, la nivel european, industriile creative ajung să producă procente tot mai semnificative din PIB (7%), în România statul rămâne un concurent neloial al pieţei libere de evenimente şi de producţie culturală. Pe lângă acestea, lipsa de viziune a ministerului se poate observa și la nivel de reprezentanță culturală,  observăm astăzi existența unei pleiade de demnitari și funcționari cu rang înalt care participă la diverse manifestări culturale internnaționale (târguri, expoziții, festivaluri), fie la evenimente organizate la inițiativa unor comunități de români din afara graniței, oferind un sprijin mai mare sau mai mic, fără a exista însă o viziune, obiective urmărite, în unele cazuri producând deficit de imagine țării noastre. Pe lângă acestea, în plan intern, s-a ajuns la situații paradoxale, în care o instituție publică finanțează proiectul organizat de o altă instituție, fără criterii de selecție, o evidență a bugetelor sau analizarea finalității și sustenabilității programelor culturale.

Astăzi nu avem politici ale Ministerului Culturii de stimulare a consumului cultural prin programe naţionale articulate şi susţinute financiar şi de profesionişti, fapt care ne îndreptăţeşte să afirmăm că trecem printr-un moment critic oglindit prin existenţa unui declin al gradului mediu de cultivare a lecturii şi artelor la nivelul societăţii. Atragem totodată atenția asupra tendinței tot mai accentuate de politizare a culturii în ansamblul său și lipsa criteriilor și a transparenței în finanțarea de la bugetul de stat a programelor culturale.

  1. Viziune

Partidul Național Liberal își propune, cu privire la activitatea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, asigurarea finanţării necesare pentru proiectele instituţiilor culturale pe care le are în subordinea lui, resursele financiare pentru lucrările de restaurare şi conservare a patrimoniului naţional, cadrul legislativ necesar pentru dezvoltarea parteneriatului public privat în vederea  încurajării culturii independente etc. Acestea sunt doar câteva din direcţiile ce ar trebui urmate. În condiţiile în care evoluţia vieţii economice din România arată în mod clar faptul că statul român nu are forţa economică necesară pentru a sprijini întreaga viaţă culturală, stimularea dezvoltării sectorului independent şi crearea posibilităţilor acestora de a-şi asigura finanţările necesare din economia privată reprezintă soluţia pentru multe probleme financiare din cultura românească.

Politicile publice din domeniul culturii trebuie să realizeze un echilibru dinamic între protejarea patrimoniului, încurajarea creației contemporane și difuzarea valorilor culturale universale în România, şi, pe de altă parte, a valorilor culturii româneşti în lume.

  1. Priorități

Stabilirea și separarea clară a competențelor și responsabilităților în domeniu, simplificarea cadrului instituțional astfel încât și pentru parteneri să fie clar care este entitatea responsabilă căreia se poate adresa și nu în ultimul rând reducerea numărului de demnitari etc. Din acest motiv credem că este necesar să existe o singură entitate care să aparțină executivului (Departament pentru Românii de pretutindeni în cadrul MAE) și care să fie responsabilă pentru programele adresate românilor de pretutindeni, condusă de un singur demnitar cu rang de secretar de stat. La fel de necesar este existenţa unei  singure entităţi  (Institutul Cultural Român) care să fie responsabilă cu promovarea culturii române în străinătate și totodată să atragă publicul autohton.

O primă prioritate a unei guvernări liberale, reprezintă revigorarea activităţii Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, realizată prin câtevamodificări instituţionale, printre care:

  1. SubordonareaDirecţiilor Judeţene de Cultură şi Patrimoniu, care astăzi au ca atribuţii mai mult acordarea de avize pentru diferite lucrări la clădiri de patrimoniu, descărcări de sarcină arheologică etc., către Institutul Naţional de Patrimoniu, care are experţii, dar şi fondurile necesare intervenţiilor la clădirile de patrimoniu (cadrul legal fiind asigurat de legi precum 422/2001 şi a hotărârii de Guvern cu nr. 593/2011). În acest sens se poate realiza de către Ministerul Culturii și Identității Naționale un acord prealabil pentru documentațiile avizate în cadrul Consiliului Tehnico-Economic constituit la nivelul INP.  Astfel va exista posibilitatea avizării documentațiilor tehnico-economice la obiective monument istoric aflate în proprietatea unităților de cult și înscrise în Programul Național de Restaurare.
  2. Reorganizarea AFCN, în vederea oferirii unui grad mai mare de autonomie şi asigurarea finanţărilor necesare din legi, prin care să se permită ca un anumit procent din profitul înregistrat de societăţile care desfăşoară activităţi în zona jocurilor de noroc, să revină acestei instituții, în vederea finanțării unor proiecte culturale.

A doua prioritate o reprezintă revizuirea unor acte acte normative (pentru cinematografie, drepturi autor etc.) şi a activităţii instituţiilor din subordinea MCIN, pentru introducerea de noi mecanisme instituţionale care să asigure facilităţi de finanţare pentru sectorul cultural şi creativ. Se impune modificarea unor legi astfel încât să se permită asigurarea finanțării culturii în baza principiilor transparenței, egalități de șanse și concurenței. Printre acestea se numără:

  • Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile de la bugetul local.
  • Codul fiscal, Art. 480-483. Exceptarea de la plata impozitului pentru spectacole prevăzute de art. 480 pentru toate instituţiile de cultură de stat, care organizează o manifestare artistică şi care trebuie să plătescă cotă parte din preţul biletelor vândute către autoritatea locală.. Prelungirea termenului de depunere  a documentelor justificative şi a veniturilor cotă parte din bilete vândute pentru organizatorii de spectacole conf art 483 de la data de 10 a lunii la 3 luni (periodă trimestrială, odată cu depunerea situaţiilor către ANAF).  Veniturile astfel încasate de către autorităţile locale să fie distribuite exclusiv capitolelor de cheltuieli pentru organizarea de evenimente culturale de către acestea şi nu pentru orice alt tip de cheltuieli. Veniturile din cultură să fie direcţionaţe către cultură.

Alături de îmbunătățirea unor acte legislative sunt necesare inițierea și adoptarea altora noi  precum legea parteneriatului public-privat, care să susţină investiţiile în cultură și dezvoltarea infrastructurii culturale (săli de spectacole și concerte în toate regiunile țării). Tot în acest sens propunem adoptarea unui cadru legislativ care să permită existența și aprobarea unor bugete multi-anuale, pentru finanțarea evenimentelor culturale de anvergură internațională și națională.

A treia prioritate este realizarea și adoptarea unui Cod al Patrimoniului, reclamat de multă vreme de specialiştii din domeniu. Se vizează realizarea unui inventar la zi a patrimoniului cultural-religios, mobil şi imobil, printr-un parteneriat între Guvernul României şi cultele religioase din ţara noastră, în vederea reactualizării listei obiectivelor naționale de patrimoniu. Se are în vedere simplificarea procedurii de declasare a Monumentelor care nu mai există și a siturilor descărcate de sarcină arheologică. Tot în această direcție propunem constituirea instituției Garda de Patrimoniu, instituţie care este necesară pentru că, în prezent, Direcţiile Judeţene de Cultură nu au personal suficient, care să se ocupe de verificare, protejarea patromoniului. Garda de Patrimoniu ar urma să aibă atribuţii atât de control, cât și de colaborare, iar accentul să nu fie pus pe sancţionare, degrevând astfel Direcțiile Județene de Cultură de activitatea de monitorizare. În egală măsură vom avea în vedere menținerea și înăsprirea cadrului legislativ privind intervențiile neautorizate asupra monumentelor, măsură necesară ca urmare a inițiativelor legislative depuse în Parlament care fac mult mai permisibile astfel de intervenții asupra monumentelor.

A patra prioritate prioritate este profesionalizarea domeniului cultural prin adoptarea unor instrumente-indicatori de performanţă în managementul cultural, în special în privinţa autofinanţărilor, dezvoltării principiului PPP şi atragerii fondurilor europene. Adoptarea şi impunerea unei practici/politici de Responsabilitate şi Eficienţă în Culturală (CER). Vizăm administrarea eficientă a fondurilor publice, din perspectiva unor indicatori culturali şi a unor proiecte sustenabile. Vizăm asigurarea transparenţei, dialogului şi consultării permanente cu reprezentanţii operatorilor culturali independenţi, prin crearea unor platforme pentru consultarea cu reprezentanții sectorului independent.       

A cincea prioritate este gestionarea autonomă, depolitizată şi specializată a liniilor de finanțare de la Uniunea Europeană, precum și de la state sau organisme internaționale, prin UMP dedicate programelor de infrastructură culturală.

A șasea prioritate o reprezintă asigurarea de facilităţi fiscale, protecţie socială şi asigurare de sănătate pentru artiştii care-şi desfăşoară activitatea în mod independent, fără a fi angajaţi cu contract de muncă. Astăzi, pentru a solicita fonduri publice, artiştii sunt obligaţi să dobândească statutul de persoană fizică autorizată, iar banii pe care îi obţin pentru derularea proiectelor sunt impozitaţi ca venit, cu toate taxele aferente.

șaptea prioritate vizează o serie de măsuri ce se impun în domeniul cultelor, cum ar fi: inițierea unor politici pentru dezvoltarea de parteneriate între cultele/organizaţiile religioase şi autorităţile publice locale şi/sau central; iniţierea şi punerea în aplicare a unui Parteneriat Biserică-Societate-Stat, acoperit de lege, în concordanţă cu demografia confesională (recensământul religios), pentru acţiunile sociale, caritabile, culturale, educaţionale, medicale (având modele în ţările anglo-saxone, în special în Germania, Grecia, Belgia etc.); sprijinirea aşezămintelor bisericeşti şi monahale, frecventate de credincioşii  români, aflate în afara graniţelor României (de exemplu, Aşezământul de la Ierusalim, cel de la Ierihon, cele de la Athos etc.); susţinerea financiară, materială şi logistică a demersurilor înfiinţării şi construirii unor spaţii eclesiale adecvate, necesare comunităţilor româneşti de lângă graniţele ţării (din zonele Cernăuţi, Apşa, Chişinău, Odesa, Ghiula, Vârşeţ, Sofia, Ohrid etc.) şi a celor mai îndepărtate din Europa şi alte părţi ale lumi.

 

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ