S.O.S. pământul ţării!

0

Revine în actualitate problema alunecoasă a pământului ţării, care chiar ne fuge de sub picioare. Un studiu al AGRO Intelligence SISA (Sistem de Informaţii pe Securitate Alimentară) arată că românii mai deţin puţin peste 30% din suprafaţa de teren arabil, restul se află în proprietatea străinilor. Şi asta de la 1 ianuarie 2014, de când piaţa funciară a fost liberalizată. În ruperi ca în Vestul Sălbatic, i-am împroprietărit pe alţii după cum urmează: italieni 23,4%, germani 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5% şi în continuare olandezi, greci, turci, multinaţionale (Rabobank, Generali, ASI Europe). Stai şi te cruceşti. Istoria noastră e burduşită cu mişcări în masă pentru pământ. Răscoala din 1907 n-a fost un moft. Domnitorii au apărat pământul cu spirit de sacrificiu. Soldatul român, dacă a murit pe câmpul de luptă, pentru asta a murit: pentru ai lui de-acasă, pentru credinţă şi pământ. Anii colectivizării au târât cu ei nenumărate drame ale înstrăinării de pământ. Poftim popor: doar în trei ani, 70% din această avere nu-i mai aparţine. Cum a fost posibil? Greu de răspuns. Sau, dacă vreţi, ar fi un răspuns: la noi ca la nimeni. Liberalizarea pieţei funciare s-a implementat în alte ţări altfel decât în România. Legislaţia ungară prevede pedeapsa cu închisoarea de până la cinci ani pentru cei implicaţi în vânzarea de teren agricol către străini. În Polonia, s-a protestat neîntrerupt timp de şase luni pentru impunerea de restricţii. Restricţii scrie şi pe fruntea statului francez privitor la liberalizare. Bulgaria s-a trezit şi ea la realitate şi a acţionat ferm întru corectarea Legii 17/2014. În timp ce Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul României au alte interese decât interesul naţional, cel puţin în ceea ce priveşte spinoasa problemă funciară, Sir Julian Rose, membru al Comitetului de Dezvoltare Rurală din Sud-Estul Angliei, ne avertizează: ”Aveţi o ultimă şansă. Salvaţi ce se mai poate salva din pământul vostru!” Noi, dă-i cu Ghiţă! În fine, 24 de deputaţi s-au gândit la un proiect care să modifice legea şi, prin asta, să-i mai întoarcă din drum pe amatorii de chilipiruri, căci ţara e frumoasă, pământul bogat şi mâna de lucru ieftină. Ceva-ceva se mişcă şi pe la Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, hotărâtă să schimbe regulile după care se fac tranzacţiile cu terenuri în Uniunea Europeană, în sensul protejării micilor agricultori de tranzacţiile speculative. Cu alte cuvinte, i se solicită din partea statelor membre să aplice prioritatea naţională în cadrul accesului la terenuri prin vânzarea sau arendarea terenurilor arabile. Prioritate naţională, aşadar! Păi, şi cu euroscepticii, cu euroscepticismul, în general, cum rămâne?…